Închide

Oraşul de pe Someş sau oraşul care şi-a întors faţa de la Someş? Primăria promite concurs pentru râul care traversează Clujul şi leagă Metropola

ActualitateTop News by Kristina Reştea - ian. 12, 2015 4 2841

 

 

Piaţa Mihai Viteazu – centru al oraşului cu un posibil parking, strada Kogălniceanu – artera posibil pietonală cu sedii de cultură şi Universitate, Cetăţuia – punctul de Belvedere al oraşului. Sunt, toate, obiective care au primit în anii recenţi promisiuni de concursuri pentru reamenajări, reabilitări şi punerea lor în valoare. Din diverse motive ori cu diverse scuze, nicio competiţie nu s-a materializat. Azi, la primărie, s-a lansat perspectiva unui alt concurs, pentru un alt atu major al Clujului, culoarul de apă care traversează oraşul şi îl leagă de localităţi care desenează zona metropolitană. La masă cu arhitecţi, urbanişti şi oameni „legaţi” de soarta apei, într-un aşa numit atelier de lucru, primarul a promis că municipalitatea va lansa un concurs pentru un masterplan care să vină cu soluţii pentru culoarul Someșului.

 

Nu există deocamdată nici temă, nici formulă de organizare, nici coordonator, responsabil sau manager de proiect, dar s-a exprimat disponibilitatea pentru lansarea unui concurs. O posibilă formulă ar fi cea a unui parteneriat între municipalitate şi Ordinul Arhitecţilor din România. Pentru pregătirea unei proceduri eficiente e însă nevoie de oameni, de timp şi de bani, a menţionat preşedintele OAR Şerban Ţigănaş, cel care a şi explicat, la primărie, posibilii paşi de procedură pentru subiectul extrem de complex al reamenajării şi utilizării pentru public al culoarului de apă. Astfel, ar urma să se pregătească o temă şi să fie lansat un concurs de soluţii pentru un plan director. Suprafaţa şi ariile care intră în studiu nu sunt încă identificate, dar trebuie definite prin temă. Concursul va trebui să ofere viziune grafică și argumentată de utilizare a Someșului, ținând cont de proiecte indicate ca „puncte fixe” (adică prevăzute în agenda municipalităţii), dar şi să identifice potențialul râului, prin noi proiecte. „Acesta (planul director, n.red.) va genera o listă de n proiecte, cu fișe de proiect, ce se transformă în temă pentru designul lor. După selectarea soluţiei câștigătoare, se va obține lista de proiecte cu reglementări urbanistice. Procedura a doua ţine de designul şi proiectarea acestor lucrări, care pot să fie spaţii publice amenajate, lucrări de artă, poduri, pasarele, pot fi proiecte pe sectoare ample sau punctuale. O procedură ce se poate realiza în paralel e legată de intenţiile primăriei de a lansa prin concurs câteva proiecte certe, cum ar fi noua pasarelă de la Podul Nemților sau o legătură Centru – Cetățuie”, a menţionat Ţigănaş, moderatorul întâlnirii-atelier.

 

După ce a amintit câteva bucăţi de proiecte trasate pe mal de Someş, de la plaja din Grigorescu sau celebrul monorail – idee, primarul Emil Boc a subliniat că planurile trebuie pregătite în vederea accesării de fonduri europene în exerciţiul bugetar 2014 – 2020.

 

Citeşte şi

 

Ce-și dorește primăria pe râul care traversează orașul

 

Boc nu renunță. Revine trenul suspendat deasupra Someșului

 

Florin Moroșanu, preşedintele Asociaţiei Cluj Capitală Europeană 2021, a menţionat că multe dintre proiectele propuse în ideea pregătirii Clujului pentru candidatura de Capitală Culturală Europeană se desfășoară în jurul apei. Inclusiv la dezbaterea-atelier au venit reprezentanţi din zona culturală – Rariţa Zbranca, Szakats Istvan (AltArt) sau Mihai Mateiu (Cărtureşti) au vorbit despre intervenţii punctuale, de test, artă şi cultură în spaţiul public pentru un Someş mai prietenos cu oraşul şi un oraş mai prietenos cu Someşul.

 

 

Foto: Luminiţa Silea

Foto: Luminiţa Silea

 

Arhitectul Horaţiu Răcășan, unul dintre coodonatorii universităţii de vară organizate de OAR Transilvania în care s-a studiat şi culoarul Someşului a introdus tema apei ca “fir roşu”: într-un scenariu posibil, dar încă nerealizat în realitate, de la barajul din satelitul Florești până la Aeroport apa leagă oraşul şi vecinătăţile, printr-un fir roșu format din piste de biciclete și promenadă cu spații de loisir, din loc în loc. „În primul rând am tras concluzia nevoii de schimbare de atitudine din partea locuitorilor și a autorităților. Someşul e o bogăție, o resursă, o pârghie în a schimba calitatea vieții cetățenilor. Noi arhitecţii ne-am prins deja că există această resursă, încă de 10 ani, şi încercăm să comunicăm acest lucru. Nu e canal de deversare, poate fi un parc, un loc în care clujenii să iasă spre natură, pe bicicletă, poate fi o scurtătură spre aeroport”, a punctat Răcăşan.

 

Arhitectul Vasile Mitrea, unul dintre cei mai respectaţi urbanişti ai oraşului, a amintit că preocupări pentru recuperarea Someşului există de zeci de ani. Chiar dacă în viaţa oraşului ele nu prea se mai regăsesc. „Rolul Someşului în cadrul structurii urbane nu a fost descoperit acum, a fost sesizat prin 1930, cînd s-a propus un lac de canotaj. Orientarea Clujului către Someș e o discuţie veche. De-a lungul timpului Someșul a fost preocupare”, a amintit Mitrea, care a subliniat şi câteva aspecte esenţiale de care depinde viitorul râului: suprafaţa avută în vedere pentru reamenajare (şi ponderea proprietăţilor private) şi poziţia celor de la Apele Române.

„Timișoara ne-a luat-o înainte. Planul Urbanistic General a avut studiu de fundamentare complex pentru Canalul Bega. Apele puteau face din Cluj un oraș cu personalitate deosebită. Someșul trebuia să fie element structurant, trebuia să ordoneze polii de interes de-a lungul lui. Someșul trebuie gândit în tandem cu Canalul Morii. Primăria ar trebui să fie atentă ce se întâmplă pe lângă Someș. S-a pierdut Piaţa Abator, un alt punct de interes era podul Traian, unde s-a dat aviz pentru extindere de locuință şi s-a făcut spaţiu comercial pe trei niveluri. Acolo era posibilitatea să îmbunătățim circulaţia. Ne lăsăm păcăliți de investitorii particulari”, a completat Mitrea.

 

La rândul său, arhitectul Romulus Zamfir, decan al Facultăţii de Arhitectură şi Urbanism a susţinut şi el că e necesar să fie identificaţi proprietarii de-a lungul malurilor și ca aceştia să fie cooptaţi în planul care presupune transformări. De asemenea, e esenţială întocmirea de Planuri Urbanistice Zonale. „Altfel nu se va materializa nimic, rămâne un vis frumos”, a spus Zamfir. „Se încearcă unele articulări. Un oraș gândit „lângă” apă nu poate fi transformat în oraș „pe” apă. Dar se pune problema unor înfrumusețări”, a spus Ioana Agachi, arhitect şi membru în comisia de urbanism a oraşului.

Prezent şi el la întâlnirea – “atelier”, primarul localităţii vecine Apahida, Grigore Fati, a pledat pentru zone de agrement în localitatea parte a metropolei. “În Apahida ar fi cel mai ușor de realizat planuri în ceea ce priveşte agrementul. Deși terenul e proprietate privată aproape 100%, există restricții de construire impuse de prezenţa aeroportului. Mi s-ar părea mai realistă ideea de a se realiza un sistem de ecluze aici, decât să discutăm de monorail în Cluj-Napoca”, a spus primarul vecin.

 

Preşedintele filialei Transilvaniaa OAR, Szabolcs Guttmann, a legat tema Someşului de tema de „liniștire” a traficului în oraş şi a mai pledat o dată pentru dispariţia gardului care desparte Someşul de Parcul Iuliu Haţieganu. „E singura zonă a orașului unde parcul se poate lega intim de Someș”, a subliniat Guttmann. „Nu vom putea face un drum contiuu, propun abordarea unor tronsoane pe Someș”, a intevenit arhitectul Emanoil Tudose. „Avem nevoie de o procedură bine pusă la punct, altfel ajungem într-un punct mort de la bun început. Someşul nu e Nipru, nu e Dunărea, trebuie să avem în vedere specificul său”, a spus şi arhitectul Dan Clinci.

Reprezentanta Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Vest a sugerat ca master planul să fie etapizat, iar proiectele prioritizate. „Beneficiarul eligibil pentru Programul Operaţional Regional este primăria, aș sugera să vă concentrați pe zone unde proprietarul terenului e primăria și din pachetul de proiecte să alegeţi 2-3 integrate și acelea să fie analizate din punctul de vedere al unei finanțări”, a spus specialista.

„Nicio localitate nu s-a dezvoltat pe ambele maluri ale unui râu. Trebuie să subliniez că Planul Urbanistic General trebuie actualizat cu planul de mobilitate urbană, acesta urmând să fie finalizat anul acesta. Așa că master planul pentru Someș ar trebuie să aibă, din rațiuni de eficiență a cheltuirii banului public, elemente din viitoarea strategie de dezvoltare a zonei metropolitane. Încă nu există planul de mobilitate, dar primele două puncte ale acestuia de care ar trebuie să se țină cont, se pot anticipa. Primul este lipsa unei culturi metropolitane. Nici cei din oraș, nici cei din afară nu se percep trăind într-un oraș mare. Al doilea ține de mobilitate – din Gilău, primul inel coeziune, până în Apahida, ar putea ca studiul să fie util și să ne ajute la implementarea strategiei metropolitane, așa câștigăm coeziune pe proiecte care dezvoltă cultura metropolitană și apropierea micile localități de cultura comună a orașului. Îmi amintesc că, în interbelic, după 30 de ani de negociere, când s-a definit o anumită regiune administrativă a țării, printr-un imputernicit al regelui, aceasta s-a numit Ținutul Someșului”, a spus Claudiu Coşier, fost director general al ADRNV şi încă angajat al instituţiei.

 

Viziunile şi visurile lansate de-a lungul Someşului au fost readuse la realitatea procentelor şi a amenajărilor hidro-energetice de reprezentantul Apelor Române. „Veniți cu proiecte, ne uităm la ele și abia apoi putem să venim cu un punct de vedere. Trebuie spus însă că Someșul Mic e chiar mic. Principalele provocări vor fi să se găsească soluţii, având în vedere variația mare de debit și pantă. Someșul e amenajat și trebuie luat ca atare dacă nu vrem să stricăm ce s-a făcut pentru a proteja Clujul de inundații. În ceea ce priveşte regimul construcțiilor – există interdicţii de construire în zona de protecție: zona de protecţie este de 4-5 metri, unde râul e amenajat, iar unde e neamenajat ajunge la 40-50 metri. Mai e un aspect important de reţinut: Statul Român e proprietar între maluri. Nu pe terenurile de lângă”, a precizat inginerul Ioan Curt.

 

„Noi avem de fapt un canal de hidrocentrale, un canal de fugă, care depinde de necesarul energetic. Nu un râu, nu un fir roșu, nu un fir verde”, a fost concluzia doar parţial ironică a arhitectului Eugen Pănescu, după intervenţia „brutală” a Apelor Române. „Nu e imposibil. Dar sunt provocări” – a fost concluzia de atelier şi masă ovală în Sala de Sticlă a Primăriei, de unde arhitecţii s-au mai uitat o dată spre Someş cu speranţă. Paşii următori: formularea concluziilor de după întâlnirea de la primărie şi stabilirea formulei în care s-ar putea lansa proiectul, a mai explicat Ţigănaş pentru Actualdecluj.ro.

 

DSC_1627

 

 

 

 

4 comentarii

Scrie un comentariu

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.