Om de afaceri din Cluj cu 10 milioane euro cifră de afaceri pe an cere trecerea la moneda euro ca să poată scumpi produsele. „Companiile nu pot face destul profit”
EconomieTop News by Mihai Prodan - dec. 25, 2016 0 1816
Un om de afaceri din Cluj a cărui firmă încasează aproape zece milioane de euro pe an cere adoptarea monedei unice europene și în România – ca să poată cere mai mult pe produsele sale și deci să aibă profit mai mare.
Vorbim despre omul de afaceri Vasile Vita (foto), cel care a lansat în urmă cu 25 de ani distribuitorul de produse electrice și electronice Vitacom, ce vinde în exclusivitate o serie de mărci de produse pe piața din România, de milioane de euro pe an. Vita spune că acum că decizia privind adoptarea euro e una „vitală” și că e „singura șansă ca să urcăm din toate punctele de vedere”.
În principiu, adaugă acesta, impedimente n-ar trebui să existe – „banca națională e pregătită, decizia e politică”. Motivul e, spune el, faptul că multe dintre produse au prețuri foarte mici și deci firmele nu pot face destul profit. „Am realizat asta doar la o prezentare a unui membru din Consiliul de Administrare al BNR: avem niște obligații, una dintre ele e să ne aliniem cu prețurile la zona euro. Noi azi avem un handicap foarte mare, la multe categorii ne-au obligat demult. Dar prețurile pentru consumatorii finali, care sunt pentru produsele românești sau care nu sunt controlate la nivel internațional cum e industria auto, sunt extrem de joase. Asta înseamnă că companiile nu pot face suficient profit, nu pot crește salariile, nu pot investi în personal”, spune el. „Dacă nu facem asta, că orientarea noastră e că vrem totul cât mai ieftin, înseamnă produse de calitate proastă care până la urmă ne costă mai mult. Nu e normal ca niște costuri, niște utilități de bază să le plătim la preț european pentru că așa ne-am angajat, dar să nu putem beneficia de venituri mai mari, pentru că asta e problema. Noi tot avem grija zilei de mâine, nu pot produce, e un cerc vicios”.
Amintim, subiectul trecerii la moneda unică europeană a fost abordat și de președintele Klaus Iohannis în vizita sa de la Cluj, dar de pe o poziție opusă – nu doar că România nu e pregătită să renunțe la leu, dar e și foarte bine că n-a făcut-o până acum, susține președintele. Renunțarea la leu ar însemna să se renunțe la unele pârghii de politică monetară ce au ajutat țara în ultimii ani, “noi am avut o creștere economică de 5% când alții au avut de 1-2% și poate fi găsită și aici (în politica monetară-n.red.) o explicație”. „Ne aflăm într-un non-stadiu. Trebuie să îndeplinim niște condiții pe care în principiu le îndeplinim, dar din exces de zel au fost politicieni care au propus să fim parte a zonei euro din 2019. E atât de nerealist încât nici nu s-au întrunit comisiile tehnice care trebuiau să existe în acest caz”, a spus el. „Nu avem un deadline și nici nu cred că este bine să ne punem unul, deoarece UE are nenumărate crize prin care trece și pe care nu le gestionăm cu măiestrie, ba abia le gestionăm. Ne pregătim așa cum e cel mai natural, prin creștere economică, și să vedem când devine oportună abordarea unui deadline pentru a intra în zona euro”.
Un om de afaceri n-o fi având atâta putere încât să poată dicta sau măcar sugera politici publice, dar cel puțin în firma sa poate decide cam ce dorește – așa că l-am întrebat dacă a făcut la fel cu produsele pe care le vinde, dacă a mărit prețurile și spune că da. „Prima dată piața a fost reticentă, dar noi ne educăm chiar și clienții finali. Până la urmă trebuie să înțeleagă toată lumea că un produs de calitate trebuie să aibă o valoare. Orice produs am avea, va putea veni cineva să ofere un produs cu preț mai mic”. Dă un exemplu de imediat după Revoluție: „un tranzistor ce avea preț de fabrică la IPSRL Băneasca de 2 lei – 2,15 lei, în magazin se vindea cu 60 de lei. Ei știau”.
Vasile Vita a pornit afacerea ce acum are deja 25 ani și cifră de afaceri de 9,5 milioane de euro cu, spune el, un împrumut de 100.000 de lei de la părinți, ambii profesori, „erau economiile lor de o viață. Înainte existau bani, n-aveai pe ce-i cheltui. N-am avut mașină, n-am avut pe ce cheltui banii”.
Sediul central al firmei e în haosul imobiliar care se numește Bună Ziua, în Cluj-Napoca, și care în 2002, când a început construcția, era un teren viran. „Am vrut un credit de la Eximbank, a venit evaluatorul ca să evalueze terenul ca garanție, era evaluat la 1 euro / mp, am zis că nici mochetă nu pot cumpăra de banii ăștia. A răspuns că nu e nimic aici în zonă. Până la urmă am pus toate bunurile mele personale garanție, inclusiv locuința, pe care au cerut-o mai mult ca garanție psihologică. Dar a fost enorm de greu, trei etape de finanțare, a doua n-am putut-o accesa pentru că au pus niște condiții care în Cluj nu erau acceptate de autoritățile locale de atunci. Când început să funcționăm aici încă nu eram legați la toate utilitățile, funcționam cu generator”.
