Închide

Noua dilemă în cel mai scump „oraș-imobiliar” din țară: cine poate construi pe terenurile agricole?

AdministrațieEconomieTop News by Kristina Reştea - iun. 30, 2017 0 1095

Cine poate iniția investiții pe terenuri agricole? Primăria. Sau cel puțin aceasta este poziția arhitectului șef al Județului, în dezbaterea privind completarea regulamentul de urbanism, unde una din cele mai discutate teme a ținut de urbanizarea terenurilor agricole. Președintele Ordinului Arhitecților din România a propus ca municipalitatea să treacă prin Consiliul Local un set de reguli pentru a clarifica ce înseamnă oportunitatea folosirii acestor terenuri și care sunt direcțiile strategice ale orașului. De fapt, în contextul în care în decurs de 20 de ani intravilanul orașului s-a triplat, fără ca acesta să fie înțelept utilizat, după cum atrage atenția unul dintre arhitecții din Comisia de Urbanism, acum s-au inițiat demersuri pentru și mai multe posibilități de construire: pe terenurile agricole. Unii arhitecți atrag atenția că se deschid portițe spre specula cu prețuri imobiliare, în timp ce alți cetățeni fac presiuni pentru construibilitate. Cum se poziționează în această luptă primăria, care ar trebui să administreze orașul, încă nu e foarte clar definit, dar deciziile vor trebui asumate în Consiliul Local.

Dezbaterea publică de joi privind completarea Regulamentului Local de Urbanism a prins trei teme, deși, spun arhitecții, PUG-ul nou a creat multe alte probleme. Deocamdată, s-a lansat discuția asupra finalizării procedurii de urbanizare pentru teritorii studiate prin Planuri Urbanistice Zonale (PUZ) aprobate anterior intrării în vigoare a noului Plan Urbanistic General, urbanizarea terenurilor agricole situate în intravilan și reglementarea situației terenurilor afectate de servitute de utilitate publică.

Amintim că în cazul terenurilor agricole din intravilan, PUG-ul nu permitea urbanizarea lor tocmai pentru a le conserva în cazul în care orașul are nevoie de teren pentru extindere sau pentru obiective strategice. Proprietarii au făcut însă presiuni, iar Primăria, cu avizul arhitectului-șef al județului, a decis să permită urbanizarea Unităților Teritoriale de Referință A (agricol) prin PUZ-uri. Compromisul a fost făcut cu mențiunea că oportunitatea se va decide de către Comisia de Urbanism pentru fiecare situație în parte.

Vezi și:

Se amendează regulamentul local de urbanism. Doar cine dorește va dona Primăriei teren pentru realizarea unor străzi sau lărgirea celor existente

 

 

Rezerve de teren vs specula imobiliară

Fiindcă în ceea ce privește terenurile agricole se face referire la acea oportunitate a investiției, președintele Ordinului Arhitecților din România, Șerban Țigănaș, a avut o următoare întrebare. „Unde e definită necesitatea și ceea ce înseamnă dezvoltarea strategică?”, a menționat Țigănaș, în cadrul dezbaterii. Acesta a propus să se realizeze un proiect de hotărâre care să definească condițiile în care se pot folosi aceste terenuri agricole și unde să se precizeze și necesitățile strategice, în concordanță cu planul Orașului. Mihai Racu, membru în Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului și Urbanism, a atras atenția asupre unor cifre care arată cam cum a crescut Clujul în anii recenți. Fiindcă,  înainte să se adauge alte terenuri de construit, putem să avem în vedere și că, fără să fie modificări spectaculoase în ceea ce privește numărul locuitorilor, intravilanul orașului a crescut de trei ori în 20 de ani. În anumite noi zone de dezvoltare ale orașului – Europa, Câmpului, Borhanci – pe mare parte din teren media de unități de locuit pe ha este de sub 50, ceea ce înseamnă costuri de transport ridicate, traduse în trafic pe care nu știm cum să îl gestionăm, a subliniat Racu, a cărui teză de doctorat a analizat aceste teme ale extinderilor și dispersiei necontrolate a orașului. „Nu ne ajung terenurile propuse deja pentru urbanizare (aprox 3400 ha)? Trebuie să intrăm și în rezervă? Există o estimare de costuri de infrastructură pentru populație?”, a întrebat Racu. La rândul său, primarul Emil Boc a declarat în dezbaterea publică că nu se poziționează contra dezvoltării („Vreți să trăim în ghetouri?”), dar a precizat că susține ideea de a se stabili criterii clare, pe care orice cetățean să le aibă ca referință. „Ideea că pe aceste terenuri se poate construi e o portiță de speculă”, a adăugat Racu.

Viceprimarul Dan Tarcea a avut și el o revelație în ceea ce privește oportunitatea folosirii acestor terenuri „A” (agricole). „În zone ca Europa, Câmpului nu avem parcuri de joacă, școli – putem să gândim aceste zone strategic în direcția asta”, a spus Tarcea. Arhitectul șef al Județului, Claudiu Salanță, a fost ceva mai tranșant. „Singurele investiți, PUZ-uri pe aceste UTR-uri A sunt cele realizate de municipalitate. Vorbim de „rezerve strategice” – aici municipalitatea poate să își asume urbanizarea. În rest, avem suficient intravilan pentru alte construcții”, a opinat Salanță. Fostul arhitect șef al municipiului, Ligia Subțirică, a dat însă exemple din teren pentru care ar fi nevoie de corecturi. „Avem o parcelă agricolă între două UTR-uri diferite – ne-am confruntat cu genul acesta de situații și li s-a răspuns oamenilor că legea le dă voie să facă PUZ-uri. A le interzice definitiv să construiască unor oameni cărora din eroare li s-a încadrat terenul așa nu se poate”, a intervenit Subțirică.  „Cazurile trebuie tratate punctual, probabil se va putea în viitor. Și nici nu am spus că primăria nu poate face PUZ-uri pe zone private. Planul Urbanistic General e oricum în actualizare”, a spus Salanță.

Țigănaș a pasat „mingea” în terenul municipalității, care, de altfel, își poate asuma o direcție strategică pentru Oraș. „Strategic, Orașul poate lua poziția: considerăm aceste terenuri rezervă de intravilan, adică se va putea construi pe ele, dar nu acum”, a menționat președintele OAR. Cealaltă opțiune e cea impusă de presiunea imobiliară, având în vedere că orice proprietar își dorește ca terenul său să fie construibil. „Terenul lui valorează acum cât producția de iarbă și fân, altfel ar valora cât e prețul pieței pe terenuri construibile pentru locuințe”, a punctat Țigănaș, în cea mai scumpă piață imobiliară a țării. „Primăria trebuie să ia poziție. Lăsăm lucrurile să se dezvolte în formula „fiecare face cum poate, cât poate”, cu primăria arbitru ce încearcă să ia decizii juste? Sau există inputuri strategice? Dacă avem deficit de infrastructură, dotări, piese de circulație, de spațiu verde, agrement, să folosim stragtegic aceste terenuri, care pot fi și concesionate”, a sintetizat Țigănaș.

Din părerile exprimate, primarul Emil Boc a ieșit cu concluzia că ar fi două opțiuni: versiunea unei Hotărâri de Consiliu Local unde se stabilesc condiții privind oportunitatea construibilității sau discuții cu evaluare de la caz la caz, în Comisia de Urbanism.

„Reguli clare, o procedură cu circuit predictibil”, a cerut Racu, iar primarul la rândul său s-a mai declarat o dată pentru „transparență”. „Criterii strategice se cer, dar nu am niciun motiv legal să nu analizăm aceste cereri ale cetățenilor. Strategic poate fi și dacă cineva vrea să construiască un cartier de locuințe, cu toate dotările”, a intervenit Subțirică. Horațiu Răcășan, vicepreședinte OAR Transilvania, a subliniat și el că municipalitatea are responsabilitatea de a da direcția de dezvoltare. „În zone ca Borhanci, Sopor sunt zone „copioase” în UTR A și unde cred că parteneriatele public-private vor putea rezolva situația acelor terenuri care se doresc dezvoltate. Departamentul de Urbanism și Consilul Local trebuie să dea tonul în ceea ce privește care dintre problemele  orașului se rezolvă, nu doar acceptă că vine un tip și pune un bloc”, a menționat arhitectul Horațiu Răcășan în cadrul dezbaterii.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.