Moment cu magie, în festival de Cluj: Jazz-ul, la întâlnire cu Opera

Moment cu magie, în festival de Cluj: Jazz-ul, la întâlnire cu Opera

by -
0 104

Muzica izbucneşte, învolburată, din saxofonul auriu, alături de acordeon şi bass, în întunericul sălii de teatru. După câteva minute, tânărul norvegian lasă de-o parte instrumentul muzical şi începe să cânte. Altfel. Altceva. Fragmente de Operă! Håkon Kornstad a venit la Cluj să cânte în formulă de trio, pe scena Operei Maghiare, la Transilvania Jazz Festival. Cu un concert presărat cu o poveste cu umor, nordicii au adus la Cluj un spectacol proaspăt şi inedit  – jazz cu operă, operă şi jazz.

Seara de luni a început cu pian: tot ieri, a cântat pe scena Operei Maghiare Paul Taylor, pianist consacrat și instrumentist specializat în improvizații la claviatură. După spectacolul britanicului, a venit rândul nordicilor Håkon Kornstad Trio. Håkon Kornstad a venit cu Trio-ul său la Cluj Napoca. A cântat îmbinînd jazzul saxofonului cu vocea sa de tenor, combinînd arii de operă cu spiritul liber al jazzului. Alături de el a cântat acordeonistul Frode Haltli, artist al casei ECM, cunoscut pentru colaborările sale cu Trygve Seim, Maja Ratkje și grupul POING, dar şi pentru albumele sale solo. La bass: Mats Eilertsen, un alt nume cunoscut în jazzul european, prin proiecte ca Tord Gustavsen Trio, trupa Nils Økland, sau propriul său Rubicon, proaspăt ieșit la ECM. Trio-ul își reinterpretează acum repertoriul conferind sonorități foarte actuale unor bucăți de operă clasică.

 

Între piesele reinterpretate, Kornstad s-a oprit să explice publicului de la Cluj cum ajunge un muzician de free jazz să se apuce de operă, la 32 de ani. Şi nu a fost doar poveste, ci un adevărat performance, în care jazz-istul tenor şi-a luat sarcina de a face un joc cu schimb de roluri: a fost în poveste şi el, şi prima sa profesoară. “Eram la New York, încercam să găsesc pe cineva cu care să cânt, pe cineva care să poată să îmi dea o nouă direcţie. Am cântat cu mulţi oameni buni, dar şi ei făceau, în mare, cam ce făceam şi eu. Simţeam că nu se întâmpla mare lucru cu şederea mea inspiraţională la New York. Atunci un prieten norvegian m-a sunat şi m-a invitat la operă. Nu mai fusesem la operă până atunci, în 2009. Am zis OK, mă duc. Eram în criză creativă. Şi am fost să văd Cavalleria Rusticana”, povesteşte Kornstad. Şi din sala operei maghiare din Cluj suntem transbordaţi în seara primei întâlniri cu opera a omului de jazz: o sală cu tavan aurit, candelabre de cristale. Sunt acolo, se pare, şi doamne, care, la rândul lor, poartă “candelabre” de cristale şi domni de 100 şi ceva de ani. “Am fost sceptic. Dar orchestra a început să cânte şi, apoi, tenorul a început să cânte. În 5 secunde tremuram, aveam fiori pe şira spinării”, povesteşte Hakon. A urmat o întâlnire cu o soprană, tot la New York şi o încercare de colaborare: el cu saxofonul, ea cu vocea.  “Dar nu a mers deloc. Mi-am zis: de ce să nu încerc să cânt? Am întrebat-o dacă ştie un profesor bun. Ştia şi a sunat-o. M-am prezentat ca muzician de jazz şi am cerut o lecţie cu ea. Ea a spus “da, intru într-o aventură”. Aşa că am mers la ea”, aminteşte saxofonistul.

Håkon Kornstad povestind, în dialog, cu “Pamela” prima lecţie:


Muzicianul de jazz s-a apucat să studieze opera. “Pentru voi, vreau să zic că nu e niciodată prea târziu”, a subliniat Håkon Kornstad.


 

Comments

comments

NICI UN COMENTARIU

Scrie un comentariu