Mesajul organizatorilor Someş Delivery pentru autorităţi. Ce trebuie să facă primăria ca să nu fie „cu cinci ani în urmă”
ActualitateTop News by Kristina Reştea - iun. 24, 2017 0 384
De trei ani, echipa din spatele Someş Delivery face teste cu malurile Someşului şi ne arată cum se pot transforma spaţiile publice din preajma apei, când cineva le acordă atenţie. La ediţia din acest an, desfăşurată în urmă cu câteva zile, SD i-a surprins pe clujeni cu o nouă opţiune pentru a se bucura de râul care traversează oraşul: s-au pus ambarcaţiuni de agrement pe Someş. Şi asta a fost doar o parte din ceea ce s-a întamplat vreme de două zile pe tronsonul ediţiei de 2017. Au fost evenimente, proiecţii, reuniuni pe mal de apă, jocuri şi concerte. Dincolo de partea care se vede şi de care publicul se bucură de trei ani încoace, mai e şi munca echipei pentru a pune pe picioare un astfel de eveniment, cu tot cu noile instalaţii amenajate acolo. Coordonatorul Someş Delivery, Mihai Mateiu, ne-a împărtăşit şi o parte din greutăţile pregătirii evenimentului şi are şi un mesaj pentru autorităţile „legate” de Someş.
Înainte de asta, să mai amintim o dată ce face Someş Delivery în oraş, un proiect organizat de Fundaţia Cărtureşti, alături de MiniMASS şi Ordinul Arhitecţilor din România.:
FOTO/VIDEO. S-au adus bărci pe râul care traversează oraşul. Cum se vede apa, de pe malul Someş Delivery
“Cel mai greu e să strângi bani şi să lucrezi cu autorităţile”, sintetizează Mihai Mateiu. Şi detaliază cele două părţi ale problemei. „E dificil să obţii finanţări, într-adevăr, dar asta e ceva normal. E firesc să aplici la concursuri şi să obţii sponsorizări. E dificil, dar e normal şi ţine de abilităţile noastre şi de muncă. În schimb, ar fi ideal să se schimbe ceva în lucrul cu autorităţile. Asta e acum extrem de dificil, pentru că nu există niciun fel de cooperare şi conlucrare între autorităţile care au competenţe în ceea ce priveşte Someşul: primărie, Apele Române, Electrica şi aşa mai departe. Nu există nicăieri ceva ce ar putea fi asimilat unui ghid al solicitantului, care să poată fi folosit de cineva care vrea să facă ceva pe apă. E foarte greu. Nu ştii unde începe şi unde se termină procedura, ce competenţă depinde de cine. Aceasta e de altfel una dintre concluziile rezultate şi din dezbaterea de anul trecut, unde am chemat pe toată lumea şi lucrurile nu s-au schimbat în niciun fel. Referitor la primărie, din ceea ce am putut observa noi, există o neasumare a genului de proiecte care vin pe zone dificile. Nu e doar cazul nostru. Am văzut recent, la TIFF, Pata Cluj, filmul proiectului, şi toţi reprezentanţii organizaţiilor care au depus un efort fenomenal ani de zile acolo au spus cumva acelaşi lucru: primăria nu e obişnuită să preia astfel de proiecte. Asta simţim şi noi. Proiectul nostru are sens în ideea în care ceea ce facem noi prin proiecte punctuale şi temporare e o testare. Tocmai ca să nu te trezeşti că faci un mega-proiect care de fapt nu e bun în acest loc, care nu are sens. Noi testăm de 3 ani, dar nimeni nu e interesat de rezultatele noastre. Am impresia că Primăria ratează tot timpul ocazia de a fi actuală şi vizionară. Adică e nevoie de mult timp să zică: a, ok, e un proiect bun. În felul acesta, tot timpul va fi cu cinci ani în urmă. Trebuie spus însă şi că unele lucruri se îmbunătăţesc. Cei de la Apele Române ne-au lăsat în primul an să atingem apa, doar pe insula de la Astoria, apoi, anul următor, am avut bac pe apă, acum am pus ambarcaţiuni. E o deschidere treptată”, arată Mateiu. Coordonatorul Someş Delivery pledează, aşadar, pentru conlucrare. Dar pentru una ceva mai eficientă. „Noi nu vrem să criticăm autorităţile, avem nevoie de cei de acolo, am vrea să lucrăm împreună. Aşa că cererea publică pe care vrem să o facem e ca primăria să iniţieze formarea unui grup de lucru în care să intre reprezentanţi ai tuturor instituţiilor cu atribuţii legate de Someş, dar şi reprezentanţi ai comunităţii, specialişti – urbanişti, arhitecţi, peisagişti – şi oameni din sectorul cultural. Amenajarea unui râu nu ţine doar de infrastructură, ci ar trebui să fie şi o chestiune de cultură, din cel puţin trei puncte de vedere: istoric, estetic, social. Uită-te la Someş şi la podurile sale! Ca să dau doar un exemplu. Dacă te gândeşti la Budapesta, îţi vine în minte podul cu lanţuri, ai o reprezentare dacă te gândeşti la Sena şi Paris sau la podurile din Londra. Dacă îţi cer să desenezi podul Garibaldi, nu ştii. Fiindcă e oribil, nu îl bagi în seamă, îl asociezi cu claxoane, cu gaze de eşapemente, cu lucrurile de care fugi şi tu ca să îl traversezi”, exemplifică Mateiu.
La SD:
Echipa SD nu uită însă să menţioneze nici intervenţiile bune ale autorităţilor locale. „Primăria a amplasat un sistem pentru colectare de deșeuri plutitoare pe Someș! Stăvilarul a fost amplasat în zona ștrandului Sun din cartierul Grigorescu, astfel încât va opri deșeurile care vin din amonte – una dintre cele mai importante cauze ale poluării râului pe raza Clujului. Ne bucură enorm această inițiativă!”, a punctat echipa Someş Delivery, după amplasarea stăvilarului de colectare de deşeuri. De altfel, primăria sprijină evenimentele Someş Delivery, apare ca partener de proiect şi a oferit şi finanţare iniţiativelor de pe Someş. În urmă cu o săptămână, în parteneriat cu Ordinul Arhitecţilor din România, primăria a lansat în sfârşit şi concursul de masterplan pentru amenajarea râului. Trebuie însă spus, în ideea de a lucra la eficienţă, că primele promisiuni în acest sens au fost anunţate cu mai bine de doi ani în urmă.
