Oraşele secundare ale României au o importanţă vitală pentru dezvoltarea economiei, arată tot mai multe studii. În anul 2016, cele mai multe locuințe per 1.000 de locuitori stabili (conform populației de la ultimul recensământ) s-au ridicat la Cluj-Napoca, Sibiu și Iași, dublu față de București (inclusiv Ilfov). Nu e vorba doar despre marile oraşe, ci şi de localităţile “satelit”. “Chiar daca 82% dintre locuințele noi din România se ridică în jurul celor 41 de reședințe de județ, trebuie ţinut cont că 60,6% dintre locuințele construite în zona marilor orașe din România în 2016 sunt localizate în afara teritoriului administrativ al orașului”, arată un studiu publicat în revista online a consultanţilor de la IBC Focus.
Cu toate acestea, puțin a fost făcut pentru dezvoltarea infrastructurii la nivel metropolitan, ori pentru sistemele de transport metropolitan, subliniază reprezentanţii Băncii Mondiale.

Datele Institutului Național de Statistică arată că 52.200 de locuințe noi au fost predate pe piața autohtonă în 2016, cu 22,5% mai puține decât în ultimul an de boom imobiliar de dinaintea crizei. Cele mai multe locuințe noi, în termeni absoluți, s-au livrat anul trecut în zona urbană funcțională a Bucureștiului, urmată de cea a Clujului, Iașiului, Timișoarei și Constanței. Per ansamblu, 82% dintre locuințele noi din România se ridică în jurul celor 41 de reședințe de județ, dintre care 51% doar în București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara și Constanța. “Încă o dovadă, dacă mai era necesară, a importanței vitale pentru economia națională și a atractivității acestor orașe pentru locuitori, investitori și turiști.
Dinamismul pieței imobiliare vine din orașele secundare dinamice ale României, unde cererea nu poate fi satisfăcută nici măcar în contextul unui ritm alert de noi construcții”, arată consultanţii de la IBC Focus

În anul 2016, cele mai multe locuințe per 1.000 de locuitori stabili (conform populației de la ultimul recensământ) s-au ridicat la Cluj-Napoca, Sibiu și Iași, dublu față de București (inclusiv Ilfov). “Aceste valori ne indică faptul că dinamismul pieței imobiliare vine din orașele secundare dinamice ale României, unde cererea nu poate fi satisfăcută nici măcar în contextul acestui ritm alert al noilor construcții. Pe de altă parte, valorile foarte reduse (sub 2 locuințe noi/1.000 de locuitori) din orașe importante precum Galați, Craiova, Bacău, Târgu Mureș, Brăila, Ploiești, Baia Mare, Buzău, sau mai mici, precum Giurgiu, Alexandria, Deva-Hunedoara, Slatina, Reșița, Tulcea, Miercurea Ciuc etc. – indică faptul că acestea sunt puțin atractive pentru noi locuitori, în pofida unor prețuri mult mai scăzute ca în centrele dinamice”, mai punctează analiza publicată în revista IBC Focus în luna august.

Oferta imobiliară este mică comparativ cu cererea si aceasta e dezvoltată aproape exclusiv de privați. „Aceasta e oricum insuficientă, dacă ne gândim că doar prin Programul ”Prima Casă” s-au achiziționat anul trecut circa 35.000 de locuințe, mulți optând pentru o locuință veche din cauza ofertei reduse de locuințe noi. La acestea adăugam locuințe cumpărate cu cash sau pe cele cumpărate cu credite ipotecare oferite de bănci. Așadar, apetit mare, ofertă redusă. Cauzele sunt multiple, de la deficitul de terenuri pentru construcții noi, la deficitul de forță de muncă calificată din construcții, birocrația în emiterea autorizațiilor de construcție”, spun consultanţii

A doua piață rezidențială a României, după dimensiuni, este reprezentată de Cluj-Napoca și împrejurimi, în special Florești. Datele Coldwell Banker Romania publicate în primăvară arătau că în Cluj-Napoca se află în construcție în acest moment 2.000 de unități locative, plus alte 1.200 în Florești, la care se mai adaugă aproximativ o mie ce trebuiau finalizate anul trecut, conform datelor Coldwell Banker.

Marile oraşe şi “sateliţii” lor cresc cu lipsuri de infrastructură

Banca Mondială subliniază importanţa acestor mari centre urbane din România – care cuprind reşedinţe de judeţ, dar şi localităţi imediat învecinate. Zona Urbană Funcțională (ZUF) a fost definită folosind o metodologie OECD-CE și include centrul urban per-se și zona de unde este captată forță de muncă. Ca atare, un ZUF include orașul centru și localitățile de unde cel puțin 15% din forța de muncă face naveta spre orașul centru. Banca Mondială nota recent pe blogul secțiunii Europa și Asia Centrală, într-un articol scris de Marcel Ionescu-Heroiu, că municipiul Cluj-Napoca e o destinație urbană atractivă, 15% din repondenții unui sondaj s-ar muta aici – la fel de mulți ca cei care s-ar muta în București, Brașov, Timișoara, Sibiu ori, cu 4,3%, Iași. Acesta mai arăta că administraţiile locale şi centrale nu fac însă mare lucru ca să-i atragă pe cei care chiar ar dori să se mute aici. În vreme ce majoritatea creșterii populației la nivel național în ultimii ani a avut loc în ariile suburbane și peri-urbane ale acestor ZUF, n-a existat aproape niciun efort în ce privește integrarea planificării metropolitane în moduri care să asigure că noii cetățeni și noile investiții sunt acomodate în moduri sustenabile și eficiente. Puțin a fost făcut pentru dezvoltarea infrastructurii la nivel metropolitan, ori pentru sistemele de transport metropolitan – ceea ce ar asigura un influx mai mare de investiții, mobilități crescute pentru persoane, bunuri și servicii. Aproape nimic n-a fost făcut nici pentru piețele imobiliare ca acestea să funcționeze mai eficient și efectiv: 32,5% din unitățile locative construite între 1990 și 2015 în România au fost ridicate în ariile suburbane și peri-urbane ale ZUF, dar nu au existat eforturi concertate pentru dezvoltarea infrastructurii metropolitane. Citiţi mai multe AICI

Dezvoltările de locuinţe vin, desigur, la pachet cu probleme de infrastructură, ceea ce Clujul resimte deja din plin. De exemplu, Borhanci, unul din cartiereze cu rezetve de teren, aflat pe loc fruntaş în topul tranzacţiilor cu parcele de anul trecut, e deja ameninţat de trafic. Cât despre Floreşti, locuitorii de aici cer de multă vreme soluţii pentru a circula decent.

Vezi şi:

Borhanci, destinație de șantiere de locuințe – noul “Bună Ziua” al traficului de Cluj?

sau

Ce planuri imediate are Primăria Cluj ca să calmeze traficul dinspre Florești, de pe cea mai aglomerată rută din țară

şi

Vești proaste pentru traficul din cartierul din Cluj afectat mai nou și de boom-ul imobiliar din Florești

Comments

comments

NICI UN COMENTARIU

Scrie un comentariu