Închide

Liberalii și social democrații clujeni au făcut front comun în Parlament, împotriva UDMR

ActualitatePoliticaTop News by Cosmina Fernoaga - oct. 04, 2017 2 843

S-a respins în Parlament, inițiativa UDMR privind diminuarea pragului de utilizare a limbilor minoirităților în instituțiile administrative locale. În prezent, Lgea administrației locale spune că limba unei minorități poate fi utilizată, oficial, în instituțiile statului dacă numărul populației minoritare din localitatea respectivă este de 20%. UDMR a propus ca acest prag să scadă de la 20% la 10%, dat fiind faptul că mai multe orașe, precum Cluj Napoca, care deși nu ating pragul legal, au comunități însemnate de etnici maghiari. Părea că UDMR negociase cu PSD pentru ca modificările legii administrației publice să fie aprobate în Parlament, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Nu numai că reprezentanții PSD au votat împotrivă, dar au și făcut front comun cu membrii PNL, respingând inițiativa maghiarilor.

Deputatul maghiar de Cluj, Csoma Botond (foto sus), și-a exprimat regretul pentru această decizie, în plenul Camerei Deputaților: ”Mă așteptam la o atitudine șovină și patriotardă din partea membrilor PMP sau ai PNL, dar am crezut că cei din alte partide vor înțelege că această inițiativă nu are scopul de a stârni tensiuni între românii și maghiarii din Transilvania. Unii deputați greșesc când spun că acestă prag de 20% este suficient. Ar trebui să știe că legii nu i s-a adus nicio modificare în această privință, din 2012 încoace. Ar trebui ca România să respecte spiritul convenției ratificate, legat de drepturile minorităților, și să adopte această modificare de lege. Cum vrem să ne pretindem un model de țară care respectă drepturile minorităților, când la Cluj Napoca, 50.000 de maghiari nu pot utiliza limba maternă în instituțiile administrative de stat?”, a comentat Botond.

Deputatul PSD Horia Nasra, care este și președintele organizației județene de partid, spune că niciodată n-a avut intenția de a vota pentru inițiativa maghiarilor. „Consider că este suficient un prag de 20% pentru ca o minoritate să-și poată folosi limba maternă în relația cu instituțiile statului. Nimeni nu poate să spună că în România nu sunt respectate drepturile minorităților. În ce mă privește, am votat așa cum am promis la Țebea și la Crucea Iancului. Am pus pumnul în pieptul furtunii, cum spunea și Avram Iancu. Știu că și colegii meu au procedat la fel”, a comentat Nasra.

La rândul său, deputatul clujean PNL, Adrian Oros, a transmis că România respectă în integralitate Convenția Cadru privind protecția minorităților naționale: „Recomandările Comitetului de experți, către Comitetul de Miniștri ai Consiliului Europei privind aplicarea Cartei Europene a limbilor regionale sau minoritare în România, adoptate la 13 iunie 2012, nu vorbesc nicăieri despre scăderea pragului de la 20 la 10%.  În documentul amintit mai sus, nu există referiri la steaguri secuiești sau inscripții bilingve. Există exprimarea cu caracter general de reconsiderare a pragului. În opinia PNL, acest aspect vizează ocazia unei mai bune reglementări, nu motivul de a solicita privilegii.  Mai mult decât atât, recomandările nu au caracter imperativ, nu pot depăși sfera legalității și nici nu pot încălca prevederile Constituției României. România este țara considerată exemplu de bune practici în domeniul protecției drepturilor minorităților naționale, la nivel European. Prezența constantă a UDMR în Parlamentul României în ultimii 27 de ani, precum și cooptarea aproape permanentă sub diverse formule la actul de guvernare, reprezintă unul dintre cele mai elocvente exemple pe care țara noastră le dă, în domeniul recunoașterii, protecției și promovării drepturilor minorităților”. Oros a mai arătat că nu e cazul ca UDMR să vină cu o asemenea inițiativă în prag de aniversare a unui secol de la făurirea statului unitar român.  „ Liderii UDMR doresc crearea de tensiuni inutile între membrii comunităților locale și doresc readucerea în prim plan a discuțiilor despre sensibilități istorice care să genereze instabilitate și disturbarea bunului mers al vieții tuturor cetățenilor, indiferent de etnia lor”, a spus Oros.

2 comentarii

  1. ” România este țara considerată exemplu de bune practici în domeniul protecției drepturilor minorităților naționale, la nivel European. ” Cine v-a mintit in halul asta? Numai politicienii romani si fun-ii nationalisti prostiti de ei afirma acest lucru. Habar nu aveti de practicile din Europa (vezi cazul Italiei, Finlandei, UK, Belgia, Elvetia, etc. etc.) Vezi si recomandarea ce recomanda regandirea pragului (in Finlanda de ex. 5%, si limba minoritatii suedeze e obligatoriu si in scoli si pt finlandezi, etc.) sau nu ar strica sa cititi macar si Conventia Cadru la care faceti referire.

Scrie un comentariu

author photo two

Cosmina Fernoaga

Este redactorul-șef al site-ului actualdecluj.ro, din aprilie 2014. A fost reporter pentru cotidianul Ziua de Cluj din martie 2005 până în aprilie 2014 şi redactor la Realitatea FM Cluj din martie 2012, timp de un an. Lucrează în presă din iulie 2003, când a debutat la cotidianul "Bună ziua, Ardeal". A absolvit Facultatea de Teatru şi Televiziune a UBB Cluj în 2004 şi Facultatea de Drept a Universităţii „Dimitrie Cantemir” în 2012.