„La Mulţi Ani” de Anul Nou (Bizantin), prima oară după 249 de ani: slujbă, concerte, tocăniţă şi vin în Parcul Etnografic
ActualitateTop NewsUncategorized by Kristina Reştea - aug. 31, 2014 0 506
Anul nou bizantin, marcat pe 1 septembrie, când, potrivit vechilor credințe, Dumnezeu a început să făurească lumea, a fost sărbătorit duminică şi în Parcul Etnografic din Hoia, cu La Mulţi Ani. Serviciul religios de la Biserica lui Horea din Parc, dar şi programul completat cu şezătoarea pusă în scenă de sătenii din Negreni, horitorii, concertele de muzică populară, sesiunile de gătit de tocăniţă şi degustat de vin şi pălincă de prune au adus peste 1.000 de oameni în Parcul Etnografic, după cum au contabilizat gazdele. De ajunul Anului Nou 7523.
„Au fost 1.120 de participanţi. Grupurile tradiţionale au fost primite cu foarte mult interes, iar copiii au fost încântaţi să participe la desfăcatul porumbului, de exemplu. Cred că pe cei mai mulţi dintre vizitatori i-a adus programul, poate şi curiozitatea şi ineditul evenimentului -probabil prima slujbă de anul nou bizantin din 1765 încoace”, a menţionat Tudor Sălăgean, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei.
Ajunul acestui „altfel” de An Nou a fost marcat cu o slujbă religioasă la Biserica din Deal, dar a mai fost sărbătorit în parc şi cu recuzită colorată: de la microfoane (pentru concerte) la furci de tors, coşuri cu legume şi instrumente de gătit. Ajunul a adus în parcul Etnografic horitori din Ceanu Mare şi Boian, săteni din Negreni cu recuzită de furci de tors, fire de lână şi coşuri, dar şi un concert al Orchestrei de muzică populară „Cununa Transilvană” a Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, dirijată de Ovidiu Barteş. Totul „stropit” cu vin şi pălincă şi condimentat cu tocăniţă.
Manifestările au fost pregătite de Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, Grupul Sf. Ioan Damaschin și Biserica din Deal. Cu acest eveniment, Parcul Etnografic a trecut de pragul de 19.000 de vizitatori de la începutul anului, cel mai mare număr de „oaspeţi” fiind atins în iulie, la „Înstruţatul boului” (în jur de 1.600) arată administratorii. „Anul trecut au fost 16.881 de vizitatori, în tot anul, iar acesta a fost cel mai bun an din istoria parcului”, a precizat Sălăgean.
Ce e anul nou bizantin
Potrivit vechiului calendar folosit în spațiul românesc până în secolul al XVIII-lea, 1 septembrie era ziua de început a noului an. Potrivit vechilor credințe, în această zi Dumnezeu a început să făurească lumea. Din acest motiv, numerotarea acestui an era făcută „de la zidirea lumii” sau „de la Adam”, iar anul care are ca început ziua de 1 septembrie era numit și Anno Mundi (Anul Lumii), spre deosebire de Anno Domini (Anul Domnului), numerotat de la nașterea lui Isus Hristos. Sărbătoarea era ținută pentru evitarea furtunilor, inundațiilor, cutremurelor și altor catastrofe naturale, iar de femei pentru fertilitate și pentru naștere ușoară. Era, de asemenea, interzisă începerea unor construcții noi în această zi, existând credința că acestea se vor prăbuși. Se credea, în schimb, că fructele culese în ziua de 1 Septembrie, în special merele, vor fi sănătoase, putând fi păstrate până în primăvara următoare.
Dacă ajunul sărbătorii era blând și însorit, se credea că întreg anul va fi rodnic și plin de bucurii. Dacă dimineața era ploioasă se credea că primăvara va fi și ea ploioasă, iar dacă amiaza era însorită, se considera că vara va fi frumoasă.
Data de 1 septembrie a fost considerată ca zi de început a anului, în Imperiul Roman de Răsărit, cu începere din secolul al V-lea. Sărbătorirea anului după ritul vechi a fost păstrată de către Patriarhia din Constantinopole până în anul 1728, iar în Rusia până în anul 1700. Țările Române au fost ultimele state europene care au renunțat la era constantinopolitană, în anii 1760 (Țara Românească) și 1765 (Moldova).
Foto: Tudor Sălăgean, Muzeul Etnografic al Transilvaniei
