Job-uri pentru care emigranţii români să se întoarcă acasă. IT-ul e în top, dar criza cuprinde sistemul de Sănătate şi domeniul Construcţiilor
EconomieTop News by Kristina Reştea - iul. 13, 2017 0 898
„În ultimii ani, piața muncii din România a cunoscut o creștere constantă, iar anumite domenii sunt tot mai potrivite pentru românii din Diasporă care își doresc să revină acasă”, spun reprezentanţii unei companii de Resurse Umane. Chiar dacă pentru cei mai mulţi dintre românii integraţi „dincolo”, ţara-acasă e încă departe de ce şi-ar dori. În special în domeniul Medical, dar şi în ceea ce îi priveşte pe ingineri, criza de personal din România e departe de rezolvare, ci pare, dimpotrivă, să se acutizeze.
Piața muncii din România a pierdut, în ultimii 15 ani, tot mai mulți specialiști care au ales să emigreze și să își găsească un job în alte țări, potrivit Smartree, unul dintre liderii din România pe piața de externalizare a proceselor de HR. Mai sunt apoi şi cei care au optat pentru locuri de muncă în agricultură sau construcții, tot peste meleaguri. “În Diaspora, românii ocupă joburi, de cele mai multe ori, în domenii precum construcții, agricultură, vânzări, domeniul medical sau IT. Inițial, cei mai mulți dintre aceștia au plecat deoarece nu aveau prea multe perspective de angajare în România, însă, în ultimii ani, motivul nu a fost imposibilitatea angajării, ci dorința de a avea un salariu mai mare”, a declarat Raluca Peneș, HR Coordinator Smartree. Potrivit afirmațiilor sale, însă, piața muncii din România s-a redresat în ultimii 2 ani și, astfel, s-au creat noi oportunități de locuri de muncă. „Acest lucru este determinat, cu precădere, de faptul că asistăm la un număr tot mai mare de investitori, români și străini, care au deschis pe piața locală puncte de lucru și au generat un necesar de personal atât calificat, cât și necalificat”, spun cei din domeniul Rersurselor Umane.
IT-ul, din nou în top
Conform analizei realizate de Smartree, unul dintre domeniile care pot fi atractive pentru românii din Diaspora este cel IT, în special dezvoltare software. Numărul mare de companii internaționale ce și-au deschis subsidiare aici, creșterea ponderii acestui sector în PIB, lipsa permanentă de specialiști și nevoia pieței de angajați care cunosc diverse limbaje de programare fac ca zona tehnologică să înregistreze creșteri permanente ale salariilor. “România se profilează tot mai mult ca hub IT în regiune și acest lucru duce, prin urmare, la venituri peste medie pentru salariații din acest domeniu. Acum, comparativ cu 5-10 ani în urmă, IT-știi din România au un nivel de trai ridicat raportat la nivelul pieței și economiei locale, așadar, pentru specialiștii care și-ar dori să se reîntoarcă în țară, acest lucru poate constitui un argument în plus”, a mai spus Raluca Peneș. Reprezentanta Smartree subliniază că, în plus, segmentul tehnologic oferă o serie de beneficii atractive angajaților, precum flexibilitatea programului de muncă, inclusiv posibilitatea de a lucra de la distanţă un număr de zile pe săptămână. De asemenea, angajaților care preferă munca la birou li se pun la dispoziție facilități multiple de dezvoltare personală și condiții moderne, precum spații de relaxare corespunzător dotate, spații de studiu, bibliotecă sau bistro-restaurant.
Unul dintre cele mai importante centre în acest domeniu este chiar Clujul, unde, conform unor studii, unul din 25 de clujeni lucrează în IT. Mai mult, o serie dintre fondatorii de mari companii de Soft s-au întors acasă după experienţe în afara ţării. „Cred că jumătate din companiile din Top 10 din IT sunt conduse de oameni cu experiență în afară”, spune Philipp Kandal, CEO Telenav, dând ca exemple companii ca Pitech Plus sau iQuest, cu fondatori care s-au întors în România, deși lucraseră “afară”. Kandal e la rândul său unul dintre cei care susţin că se poate face business aici: e un german care conduce o afacere la Cluj. “Sunt specialiști care se întorc aici, noi am început să avem aplicații din Statele Unite”, a mai spus CEO-ul Telenav.
Tot la capitolul locurilor de muncă atractive pentru românii din Diasporă se numără și joburile care necesită cunoașterea unei limbi străine, precum sunt cele din Share Service Centers (HR, contabilitate, logistică, IT) sau cele din domeniul automotive (ingineri, proiectanți, project manageri, chiar și personal necalificat). „Pentru cei care au locuit peste hotare și au învățat o limbă străină, mai ales dacă vorbim de una exotică precum cele nordice, găsirea unui loc de muncă pe plan local nu mai este o provocare”, spun reprezentanţii Smartree.
Criză de medici, criză de ingineri
Pe de altă parte, dacă ne raportăm la românii care lucrează în Diasporă în construcții, vânzări sau sistemul medical, deși există joburi disponibile și în România, salariile nu sunt la fel de atractive și, probabil, nu vor atrage întoarcerea acestora în țară, spun tot cei de la Smartree. “În condițiile în care salariile din România ar fi mai competitive, și nu doar în domenii precum IT, o parte dintre românii din Diaspora s-ar întoarce în țară, dar nu într-un procent mai mare de 25 – 30%. Sunt români care au plecat de foarte mulți ani și și-au întemeiat familii, au reușit să se integreze foarte bine în cultura altor țări sau și-au deschis propriile afaceri care le oferă un anumit standard de viață”, a încheiat Raluca Peneș.
De altfel, reprezentanţii Universităţilor Tehnice din România vorbesc nu despre români care se întorc, ci de mulţi specialişti care pleacă. “Trebuie să începem să conștientizăm faptul că ne pleacă și inginerii, nu numai doctorii. Exportăm ingineri masiv în toată lumea, nu numai în Europa. Acest export masiv de inginerie îl vom resimți la un moment dat, în viitorul mai mult sau mai puțin apropiat, așa cum resimțim acum lipsa doctorilor”, a spus recent rectorul Universității Tehnice de Construcții București, Radu Văcăreanu, citat de Agerpres.ro. Potrivit rectorului Universității Tehnice din Cluj-Napoca, Vasile Țopa, cererea pe piața de muncă a inginerilor bine pregătiți este foarte mare, în Transilvania presiunea mediului economic fiind “uriașă”. Mai multe AICI
Cât despre domeniul Medical, aici e în continuare o mare durere pentru România, cu un sistem care îi alungă pe mulţi dintre specialişti şi care îi face pe tineri să îşi dorească să plece. Potrivit unui studiu realizat de Universitatea de Medicină și Farmacie din Cluj-Napoca, 84,7% dintre absolvenții la nivel de licență iau în considerare posiblitatea de a pleca în străinătate pentru a profesa.
Citeşte şi:
Medicii români, atraşi cu locuri de muncă în ţările dezvoltate. De ce ne pleacă doctorii?
Şi, cu toate că mulţi români îşi doresc într-adevăr să se întoarcă acasă, se pare că România nu prea îi „îmbie”. Dimpotrivă: Strategia Națională pentru Românii de Pretutindeni îi încurajează, de fapt, pe românii din diaspora să se obișnuiască mai bine cu ideea că trăiesc departe de țară, susţineau cu doar câteva zile în urmă reprezentanţii mediului de afaceri cu proiecte care îi implică pe românii din afara ţării. Asta în contextul în care 70% dintre românii din străinătate își doreau să se întoarcă în țară, potrivit unui studiu din 2015, iar şase din zece români din diaspora vor să investească în dezvoltarea unei afaceri în România. Principalele motive pentru care românii preferau să trăiască în diaspora erau nivelul de trai mai ridicat decât în România (70%) și gradul mai scăzut de corupție (56%). Citeşte AICI apelul fondatorilor proiectului RePatriot
