Închide

ISTORIE Cluj/Kolozsvár/Klausenburg. În timp ce Imperiul se îndrepta spre destrămare, Clujul traversa un boom edilitar şi arhitectonic

IstorieTop News by Catalin Suciu - dec. 06, 2017 0 1370

Câteva date statistice, culese din recensămintele făcute de-a lungul timpului, la Cluj/Kolozsvár/Klausenburg şi câteva alte informaţii despre dezvoltarea economică şi viaţa culturală ale oraşului, din perioada 1890-1956.

În primul rând, este de remarcat extraordinara dezvoltare urbanistică a oraşului, mai ales în perioada 1890-1914, Clujul devenind practic o adevărată perlă a Coroanei…În timp ce Imperiul se îndrepta inexorabil spre destrămare, Clujul traversa un fel de boom edilitar şi arhitectonic…Straniu paradox.

În preajma primului război mondial Clujul avea cca 65.000 de locuitori, din care 65% maghiari, 14-15% români, 16% evrei, 2,5% germani, 1,5% diverşi…Era un oraş relativ exclusivist, dominat de aristocraţia și burghezia maghiară conservatoare, având însă o viaţă artistică, culturală şi universitară, de mare prestigiu. Românii, deşi nu foarte numeroşi, cca 9-10.000, nu au fost lipsiţi de aşa numita intelighenţie și nici de viață culturală. La fel și puternica și influenta comunitate evreiască, ce aparținea plenar tot culturii de limbă maghiară.

Majoritatea intelectualilor români aveau studii făcute la Viena, Budapesta sau Graz, iar din punct de vedere cultural aveau numeroase asociaţii, printre care Societatea de lectură Iulia a profesorului Grigore Silaşi şi Despărţământul Astra Cluj, precum şi numeroase reviste cum ar fi Orizontul, Solia Satelor, dar mai ales Răvaşul, sub conducerea celebrului Elie Dăianu, figură emblematică a greco-catolicismului şi a românilor din Cluj.

După degringolada dintre anii 1918-1920, administraţia Clujului revine la normal, comunităţile etnice fiind extrem de bine reprezentate în toate instituţiile importante ale oraşului( să nu uităm marele handicap al limbii, maximum 15-20% din vechii funcţionari imperiali cunoşteau limba română).

Iată câteva exemple concludente, la nivelul anului 1934…La Căile Ferate 45% din funcţionari erau maghiari. La cadastru toţi cei 15 funcţionari erau maghiari, din motive lesne de înţeles. La Poştă 66% din angajaţi sunt maghiari sau evrei, la primărie avem 75 de maghiari, nu cunosc procentul, dar cu siguranţă important. În magistratură, un domeniu extrem de sensibil, avem 119 maghiari, evrei şi germani şi 161 români…

Populaţia Clujului, în 1920, deci la 10 ani de la ultimul recensământ, era de 85.000 de locuitori, din care 29.500 români, 42.000 maghiari( câteva mii de funcţionari au plecat în Ungaria), aproape 11.000 de evrei, 2.000 de germani(majoritatea sași), 2.550 diverşi.

Să vedem peste încă 10 ani…populaţie totală 100,844, din care 35,000 români, 48,000 maghiari, 13,000 de evrei, 2.500 germani, 1.000 ţigani, 1.500 diverşi. Se observă un adevărat boom al natalităţii, toate comunităţile etnice crescând bine din punct de vedere numeric. Să remarcăm totuși, că procentul de 14-15% români, din anii 1900-1914, ajunge în anul 1930 la cca 34%. În valoare absolută, o triplare a populației românești.

În fine, în 1938, ultimul an înaintea derulării catastrofice ce va urma, până în zilele noastre, aveam următoarea situaţie : populaţie totală 114,000, din care români 47.000, maghiari 46.500, evrei 16.000, germani 2.500, 2.100 diverşi. Se observă o stagnare a maghiarilor şi a germanilor şi o creştere viguroasă a românilor şi evreilor(dealtfel evreii erau aproape toţi vorbitori de limba maghiară şi aparţineau acestei culturi, din foarte multe puncte de vedere).

După ocuparea orașului de trupele maghiare, din anul 1940, orașul redevine majoritar maghiar, majoritatea românilor emigrând în România. O mare parte a evreilor vor fi victimele Holocaustului.

Astfel, în 1956, realitatea etnică a Clujului era următoarea: din cei 154.000 de locuitori, 74.000 erau români, 74.000 maghiari, cca 5.000 evrei, peste 1.000 germani, cca 500 de țigani, etc…

A fost ultimul an cu majoritate etnică maghiară din istoria Clujului.

Articol scris de Tudor Duică /tudorduică-transsylvanica.ro

Citiți și:

Clujul medieval. Două dintre cele mai terifiante execuții publice din istoria orașului

GALERIE FOTO Clujul, bijuteria Transilvaniei. Câteva ilustrate rare cu orașul de la începutul secolului 20

FOTO Clujul Imperiului Austro-Ungar. Imagini unice de la 1900 cu orașul de pe Someș

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Catalin Suciu

Este reporter pentru site-ul actualdecluj.ro, din aprilie 2014. Anterior a lucrat la cotidianul Ziua de Cluj din august 2011. A mai lucrat la cotidianul Monitorul de Cluj între octombrie 2006 și mai 2010, şi la agenţia de presă NewsIn în perioada martie 2007 – februarie 2009. Este absolvent al Facultății de Jurnalism din cadrul Universităţii „Babeș- Bolyai”.

Articole similare