Închide

Inițiativa „cuier gratuit” pentru nevoiași. Continuarea

SocialTop News by Kristina Reştea - ian. 16, 2017 1 968

Nişte umerașe au fost puse, de câteva zile, pe gardul bisericii unitariane din centru, de lângă „Sora”.  „Cuierul” gratuit de lângă biserică devenit între timp aproape popular, a apărut în perioada cumplită de ger de ianuarie. Cu un mesaj alături: „Dacă își e frig, ia o haină! Dacă ai mai multe, agață una pe cuier!” De atunci, „cuierul” s-a tot umplut și s-a tot golit, apelul a făcut înconjurul internetului și inițiativa s-a răspândit.

E frig, un frig din acela „de crapă pietrele”, frig din acela care te face să te plângi şi dacă, bine înfofolit, ai de stat numai 10 minute pe afară. Şi, totuşi, unii nu au de ales şi nici nu sunt înfofoliţi.

În frigul acesta, campania cu umeraşele se bazează pe un principiu simplu: dacă vrei să dai, lași o haină; dacă ai nevoie, poți să iei de acolo. Donatorul nu se întâlnește cu beneficiarul și nici nu există vreo instituție sau vreun ONG care să caute ori să decidă cine „merită” să ia și să primească. Totul e bazat pe încredere. Și atunci apare întrebarea: ai sau nu ai încredere? Cei care ar avea nevoie de ajutor află de o asemenea ofertă? Am trecut în câteva rânduri pe lângă gardul transformat în cuier, ca să stăm de vorbă cu oamenii și să vedem care e efectul inițiativei și ce spun cei care lasă acolo lucruri și cei care au nevoie de ele. Umerașele sunt și acum tot acolo, reprezentanții bisericii anunțând că demersul continuă cât ține frigul.

 

20170112_110339_800x450

 

La o zi după ce au apărut umerașele, l-am întâlnit în zonă pe domnul Iosif, venit tocmai din Gheorgheni, după ce a aflat în ziar de inițiativă; a lăsat pe gard un pantalon. “Pantalonul ăsta a fost al meu, nu l-am folosit de mult și a fost puțin  folosit. Am vrut să ajut pe cineva care nu are îmbrăcăminte potrivită. Mi se pare o metodă foarte bună și foarte simplă. Aduci aici ceva și cine are nevoie ia. Așa scrie și aici – dacă ai ceva în plus, să aduci”, spune domnul Iosif indicând spre hârtia de pe gard. Are încredere că lucrurile ajung la cine are nevoie de ele? Dacă, după cum opina un alt clujean, „pățit” cu donațiile de la containere în oraș, în câteva zile hainele donate se vor găsi la vânzare în Oser? “Puteam să le duc și la mine, în Gheorgheni; pe acolo sunt tot felul de oameni, cred că aici vine totuși să ia cine are nevoie”, speră donatorul.

 

20170111_121649_800x450

 

Citiți și ce spune despre inițiativă preotul Racz Norbert, care din 2009 deservește parohia bisericii unitariene de pe bulevardul 21 Decembrie 1989 și despre primele efecte ale campaniei:

Ideea simplă care încălzește Clujul în toiul gerului polar: preot agață umerașe pe gardul bisericii, sute de haine donate

 

Stocul de haine de pe gard se reînnoiește permanent. Obiectele vestimentare apar și dispar periodic. Alături e o stație de transport în comun și lumea circulă permanent prin zonă. O doamnă se apropie de lucrurile expuse și analizează oferta, chiar în timp ce pe gard se mai lipește un afiș care anunță ora pentru un prânz cald pentru cei nevoiași. Are o geacă de iarnă, cu glugă și bască și, după cum zice singură, nu are nevoie de astfel de donații. Dar au alții, explică ea. A luat, totuși, de pe umeraș o haină cu croială masculină. „Am un nepoțel care săracu lucrează pe la păduri. E așa sărac! M-am gândit să iau pentru el, că e gratis. Nici nu aveam pungă la mine, că nu știam. Nu e pentru mine. Eu am, Doamne iartă-mă! Câte am nu le port. Eu am și blană, am de toate, dar pentru el e nevoie. El nu are unde sta, lucrează acolo, pe o mașină, acolo doarme. Tata lui și soțu au fost frați, el a fost și pe la școala de corecție, are o soră și un frate care sunt mai bine. Eu i-am mai dat de la soțu’, i-am mai dat niște cămăși, dar hainele soțului sunt foarte mari pentru el. Nepotul are 45 de ani. Nu are casă, nici nimic”, ne povestește doamna Lenuța, care adaugă că ea e fostă lucrătoare în comerț, acum pensionară și văduvă. „E bine pentru cei săraci să se facă așa ceva, ca aici. Dar poate lumea nu știe; ăștia săracii. Faci o bucurie mare să le dai săracilor, dar trebuie să îi cunoașteți. În Oser nu merge mai bine? Să le dai direct la un om sărac. Ăștia, săracii, poate nu umblă pe aici, pe frigul ăsta. Eu treceam pe aici în drum spre casă, de la policlinică. Am luat o scurtă că aia îi lipsește (nepotului); are una, dar e ronghioșă. Haina aia mare, a soțului, o să o dau la un om sărac; e nouă a lui soțu și e scumpă. Să se bucure un om sărac de ea”, spune pensionara despre intențiile viitoare.

 

20170112_105055_800x450

20170112_110226_800x450

 

Pe lângă gardul bisericii mai trece lume; unii se uită curioși, citesc afișul și merg mai departe; alții analizează, scurt, hainele oferite și abia apoi trec mai departe. Cineva mai lasă o haină. “E o inițiativă foarte bună și foarte frumoasă”, spune o pensionară.

20170111_121652_800x450

 

Mărunțică și ușor dezorientată, o altă femeie se tot apropie și apoi se îndepărtează de „cuier”. Doamna Maria spune că stă în zona Cantonului. Dar acum e aici, în centru, are o haină pe care o poartă pe braț și încă una în plasă, despre care spune că e primită de la o doamnă. Nu îi cere nimeni, dar se grăbește să arate plasa, unde mai are două felii de pâine. „De acolo am luat haina (și arată spre gard), totdeauna au dat la oameni. Ajută oamenii. Eu am luat pentru mine și pentru fata mea. Am trei copii, fata e bolnavă și slăbuță”, spune femeia, de lângă poarta bisericii.

 

20170112_111848_800x450

20170116_110726_800x450

20170111_121628_800x450

“Aveţi o haină de dat?”, aud lângă mine. Are o geacă neagră, batic negru, cizme tot negre şi o poşetă mare (neagră). Văzuse că m-am uitat cu interes spre poartă şi mă întreabă dacă am ceva de dat. “Am trecut pe aici şi am văzut hainele”, explică ea. „Asta e subţire, de pe mine (şi arată înspre haina – „foiţă”). Îmi trebuie o geacă. Ce am luat, am luat pentru copii, am patru nepoţi”, spune ea. E tot o „Maria” și vine tot de pe Cantonului. „Condițiile sunt rele, încălzirea e cu lemne. Nu am pâine pentru copii”, spune. De lucrat nu lucrează. Nu poate, adaugă. „Sunt bolnavă, am diabet. Mă ajută ginerele şi fata, cu ei stau în casă. El lucrează”, explică femeia. Nu ştie să citească. E un afiş cu masa caldă din ziua precedentă, dar nu îl băgase în seamă, află abia acum.

20170113_120321_800x450

20170116_110644_800x450

„Cuierul” de Cluj e încă „deschis”.

Teatrul din Târgu Mureș s-a alăturat unei inițiative similare:

 

Cuier gratuit a apărut și la Câmpulung:

Fiindcă cel puţin o parte dintre cei care au ajuns la gardul bisericii din Cluj transformat în “umeraş” provin din comunităţi ca cea de pe Cantonului, i-am întrebat pe reprezentanţii unei asociaţii care se ocupă de probleme sociale care sunt efectele unei astfel de acţiuni. Şi ce mai rămâne de făcut. În afară de solidarizare socială punctuală ar fi nevoie de „solidaritate politică de lungă durată”, spun cei de la Fundaţia Desire – Simona Ciotlăuș, Enikő Vincze George Zamfir.

„Întrebarea pe care ne-ați adresat-o în legătură cu inițiativa bisericii unitariene din Cluj, Cuier gratuit, ne readuce aminte de discuțiile din interiorul echipei campaniei Căși sociale ACUM! în ziua incendiului din 19 noiembrie 2016 de pe strada Cantonului din Cluj. Vorbeam cu colegii noștri activiști, locatari ai acelei zone, despre diversele acțiuni ce sunt necesare și posibile în astfel de situații. Vorbeam despre rolul campaniilor și al activismului pentru dreptate locativă cu privire la susținerea persoanelor precarizate de decizii politice producătoare de inegalitate economică, sărăcie și deprivare materială. Sau, altfel spus, generatoare de situații față de care, precum face acum biserica unitariană, unele organizații, persoane fizice sau instituții reacționează prin acordarea unor ajutoare umanitare imediate, asta și în condițiile în care autoritățile publice locale își neglijează atribuțiile cu privire la prevenirea marginalizării sociale”, spun reprezentanții fundației, amintind de proiecte lansate.

Apreciem inițiativa Cuier gratuit, pentru că este o manifestare a solidarizării sociale punctuale cu oameni din orașul Cluj, care au nevoie de ajutoare umanitare urgente în perioade cum este aceasta de iarnă cu ger cumplit. Ne gândim la persoanele fără adăpost, dar și la persoane care au un adăpost deasupra capului, dar acesta lasă foarte mult de dorit, pentru că nu oferă siguranță și condiții adecvate de locuire, din contră, pune în pericol permanent sănătatea, chiar și viața acestor oameni. Ne gândim, printre altele, la locuitorii străzii Cantonului, cetățeni ai orașului Cluj, care au fost relocați în acea zonă în containere metalice de către administrația publică locală începând cu mijlocul anilor 1990, beneficiind pe la mijlocul anilor 2000, unii dintre ei, de casele amplasate acolo de către organizații creștine de caritate, dar ținuți de către guvernanții locali până în ziua de azi într-un statut de nelegalitate și într-o stare de subdezvoltare infrastructurală”, subliniază reprezentanții fundației Desire.

Cei de la fundație cred că motivul de bază pentru care există persoane care suferă de frig este locuirea precară sau chiar lipsa oricărui fel de acoperiș. Iar responsabilitatea pentru îmbunătățirea lucrurilor o are administrația locală, susțin reprezentanții Desire. „Ne bucură să vedem că sunt clujeni care își manifestă solidaritatea prin acțiuni cum este cea a Cuierului gratuit. Cei care vor să facă și altfel de pași de solidarizare, se pot mobiliza înspre demersuri care susțin obligația Primăriei de a oferi soluții locative adecvate persoanelor marginalizate”, spun reprezentanții fundației. S-au lansat inițiative și petiții.

Acțiune pentru oamenii fără adăpost

Menționăm că la începutul anului primăria a anunțat că poliția locală așteaptă alerte la dispeceratul structurii (numerele de telefon 0264/955 sau 0264/598784) de la toți cetățenii care observă persoane fără adăpost în oraș. Acțiunea, potrivit primăriei, vizează identificare și transportarea la adăposturi a persoanelor care stau pe străzi și a fost inițiată având în vedere temperaturile scăzute pe timpul nopţii din această perioadă. “Poliţiştii locali din cadrul Serviciului Ordine şi Siguranţă Publică au desfăşurat mai multe acţiuni în perioada 01-05 ianuarie 2017 pentru a depista persoanele fără adăpost de pe raza municipiului Cluj-Napoca. În urma acţiunilor au fost identificate 21 persoane fără adăpost, dintre care 18 adulţi şi 3 minori. Acestea au fost legitimate şi conduse la Centrul de Găzduire Temporară de pe str. Oaşului nr. 298 şi la cel de pe str. Dragoş Vodă, unde au fost preluate de către angajații din cadrul Direcţiei de Asistenţă Socială și Medicală”, au anunțat reprezentantanții primăriei.

Ce face primăria când vine gerul “siberian”

Un comentariu

  1. Felicitări celor cu această inițiativă, dar și dvs că o popularizați.
    Acuma nu vin hipsterii cu lătrături de genul „vrem spitale, nu catedrale”?

Scrie un comentariu

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.