Idee în Clujul maşinilor, de la un expert olandez: o bandă în minus de pe drumurile largi

Pascal van der Noort spune că nu a avut niciodată permis de conducere, fiindcă la 18 ani a decis că nu are nevoie de un vehicul construit din sute de kilograme de metale şi alimentat cu litri de benzină, doar pentru a duce un mic om. Aşa că a ales bicicleta. La Cluj (oraş blocat de maşini, în diverese ocazii: când plouă sau la orele la care cei mici intră sau ies de la ore sau dimineaţa, când lumea pleacă la muncă sau încă vreo câteva ore după-amiaza când se iese de la muncă), Pascal prezintă imagini „S.F.” din Amsterdam: poduri dedicate pietonilor şi bicicliştilor, celebrele slide-uri cu imagini de „înainte” (cu maşini) şi „după” (cu pajişti verzi şi oameni, străduţe cu biciclete). Asta în cadrul unei conferinţe, Pria Urban Innovation, cu primarul municipiului în primul rând, după ce tocmai a vorbit de era „smartcity” în care s-ar afla oraşul. Pascal van der Noort, directorul executiv al Velo Mondial și expert în mobilitate, a lucrat la proiecte care promovează ciclismul pentru New York, Roma, Barcelona, Berlin, Asterdam şi a fost implicat în programul municipal pentru promovarea internațională a orașului Amsterdam, ca oraș de ciclism. După prezentarea de conferinţă, acesta a vorbit pentru Actualdecluj.ro despre drumuri pentru maşini, biciclete şi oameni şi primele impresii despre Cluj-Napoca.

Sursa foto: PRIA Urban Innovation

Olandezul a „testat” Clujul, la pas, în ziua de dinainte de conferinţă. Şi a rămas cu nişte prime impresii în ceea ce priveşte calitatea vieţii. „M-am plimbat de aici (Grand Hotel Napoca, n.red.) până în centrul vechi, am mers de la hotel prin parc (Parcul Central). Parcul e frumos – asta înseamnă calitatea vieţii, să ai astfel de locuri, parcuri. Apoi am ajuns la drum, drumul acela care leagă parcul de centru. Asta nu e biine, nu e bine deloc – drumul pentru maşini e atât de larg, abia poţi trece, ca pieton”, a constatat Pascal. Are şi o poză-document, cu un indicator ce interzice accesul maşinilor pe linia de tramvai. Sau cel puţin aşa pare să indice semnul, fiindcă realitatea e alta. „Toată lumea ocupă linia de tramvai, ceea ce nu e în regulă. În Amsterdam, cel care face asta ar fi „omorât”. Maşinile obstrucţionează transportul public. Li se permite eventual unor taxiuri să treacă pe acolo. Se întâmplă lucruri de genul acesta în mai multe ţări, dar în special în România regulile sunt foarte flexibile”, constată olandezul. „Am sentimente foarte pozitive despre Cluj”, completează totuşi, dar dă lămuriri mai departe despre ce ar putea merge mai bine. „În Amsterdam, linia de tramvai e mai înaltă decât drumul, e marcată, lumea ştie că nu are voie să meargă pe acolo. De asemenea, are iarbă, deci arată mai bine. Maşinile nu pot merge pe linia de tramvai, aşa că transportul public devine mult mai eficient”, sintetizează expertul. Regula de urmat pare destul de simplă. „Nu cere inginerilor să facă regulile! Cei care iau decizii, cei implicaţi în politica publică au rolul de a spune ce trebuie făcut. Urbaniştii, politicienii, responsabilii de politici publice trebuie să se gândească ce vrem de la spaţiul pubic, cum îl organizăm, apoi încredinţează inginerilor execuţia. De exemplu, responsabilii de politici publice spun că toate liniile de tramvai trebuie să fie verzi. Uneori inginerii pot veni să spună: aici, în acest spaţiu, nu se poate. Dar majoritatea se vor putea face. Politicienii, cei din administraţie, urbaniştii trebuie să facă planuri, să se întrebe: chiar vrem toate aceste maşini? Să le cerem să facă loc pentru atâtea maşini? Nu cred”, e de părere Pascal van der Noort.

Despre planurile în ceea ce priveşte dezvoltarea viitoare a Clujului nu am putut discuta cu expertul olandez, iar motivul e cât se poate de simplu. „Am  întrebat dacă există un plan de mobilitatea, dar e doar în limba română”, spune acesta.

Centrul recent îmbogăţit cu încă o bucată pietonală pe latura vestică i-a lăsat oaspetelui străin o bună impresie. Aproape. Fiindcă maşinile înconjoară încă bună parte din piaţă. „Am fost la cină la un local pe Bulevardul Eroilor. Minunat, totul arată fantasic! Dar drumul spre el e rău. Drumul pentru maşini e atât de larg. Piaţa Unirii e frumoasă, atâta timp cât nu ai maşini. Dar s-au făcut paşi buni. E evoluţia firească a lucrurilor: pas cu pas”, completează van der Noort. Menţionăm că, teoretic, şi partea de nord a pieţei Unirii ar trebui să se transforme din parcare în spaţiu public pentru pietoni, dar deocamdată planul urbaniştilor pare amânat.

Fiindcă în prezentare sa spunea că nici măcar Amsterdamul nu a fost dintotdeauna Amsterdamul pe care îl cunoaştem azi, am vrut să aflăm ce trebuie să se întâmple pentru ca un oraş să treacă printr-o asemenea schimbare.

Sursa imagini: Velo Mondial

Ce se întâmplă pentru ca un oraş să ajungă de la imaginea cu multe maşini la cea cu pajişte în faţa muzeului care adăposteşte opere de Rembrandt? Să trecem de la slide-ul cu fotografia „Înainte” la cel cu imaginea prietenoasă de „După”. „Au fost multe accidente. În anii ’80 a fost un protest mare cu „Opriţi uciderea copiilor!” Copiii nu aveau unde să se joace.  Apoi au apărut acele reţele (pietonală, de biciclete, transport public, maşini). Plus încă o reţea în care trebuie să alegi pe care două din trei mijloace de deplasare le permiţi: acces pietonal, biciclete, transport public. Nu maşini. Sau mai există o linie specială: una în care maşinile se amestecă cu cicliştii, dar unde autovehiculele au limită de viteză redusă şi trebuie să meargă foarte, foarte încet. „Încetineşti traficul”, explică olandezul. Vi se pare enervant? Măsura are logica ei: dacă nu poţi merge atât de repede cu maşina, poate data viitoare chiar o să iei şi tu o bicicletă sau alegi transportul în comun.

Ce ar trebui să facă administraţia pentru a pregăti paşii următori spre un oraş civilizat? „Workshop-uri cu mulţi oameni care să vorbească despre cum să arate oraşul. Să vină tineri, studenţi, să îşi pună imaginaţia la contribuţie. E incredibil ce poate ieşi de aici. Ai un proces care evoluează. Apoi chemi inginerii. Mai întâi chemi urbaniştii să facă planurile şi apoi ingineri”, spune expertul. În afară de Amsterdam, există şi alte oraşe bune de luat exemplu în ceea ce priveşte politicile publice: Barcelona, Malmo, Gothenburg, Copenhaga, oraşe italiene, Brescia.

Ce ar vrea să vadă schimbat la următoarea vizită de Cluj? „Oraşul să fie parte a unui proces european. Sunt bani în Europa pentru asta. Şi aş lua o bandă din orice drum foarte larg”, spune Pascal van der Noort. De la maşini? „Nu, nu e de la maşini, de fapt e de la noi”, vine răspunsul.

Vezi şi:

Mai multe maşini sau biciclete pentru Clujul viitorului?

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.