Grup infracțional la Cluj, fraudau bănci cu zeci de mii de lei....

Grup infracțional la Cluj, fraudau bănci cu zeci de mii de lei. Cum procedau

by -
2 1344

Grup infracțional organizat de fraudă informatică, format din trei clujeni:  după ce păcăleau zeci de persoane să deschidă conturi bancare în numele lor, cei trei fraudau o bancă de mii de lei cu o tehnică simplă.

A trebuit aproape un an de la primele fapte ca cei trei – Fekete-Marczika István, Purcar Ioan și Purcar Sorin – să fie prinși și reținuți de procurorii DIICOT, pentru infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat fraudă informatică, în formă continuată și acces ilegal la un sistem informatic. Iată cum procedau cei trei, conform DIICOT:

_____________________________________________________________________________

În fapt s-a reținut că începând cu decembrie 2016, membrii grupului infracțional au recrutat 34 de persoane fizice care aveau o situație materială precară și pe care, sub diferite pretexte și cu promisiunea unui ajutor financiar, le-au convins să-și deschidă conturi bancare la o unitate bancară de pe teritoriul României, cu carduri atașate. Ulterior deschiderii acestor conturi, titularii au predat cardurile atașate membrilor grupării infracționale comunicându-le totodată și codurile PIN. După activarea cardului bancar, în contul la care acest instrument era atașat,inculpații efectuau operațiuni test de depunere (de regulă, prin APT)—retragere de numerar (la bancomat), de sume mici de bani, pentru a verifica dacă este funcțional contul.

Ulterior (de regulă, în aceeași zi și la scurt timp de la finalizarea cu succes a operațiunilor-test), contul era alimentat cu aproximativ 4000 de lei, în majoritatea cazurilor prin depuneri de numerar la APT, aparate automate situate pe raza județelor Sălaj și Cluj. În aceeași zi, la scurt timp, unul dintre membrii cu rol de ‘însoțitor’ și titularul contului bancar se prezentau la o unitate teritorială a unității bancare. La indicația ‘însoțitorului’, titularul de cont îl informa pe funcționarul de la ghișeu că dorește să ridice banii din cont — circa 4000 de lei, sens în care îi prezenta un act de identitate, timp în care unul dintre membrii cu rol de ‘utilizator de card’ se afla deja la bancomat (având asupra sa cardul și PIN-ul aferente contului aparținând respectivului titular) și comunica telefonic permanent cu ‘însoțitorul’. În momentul în care ‘însoțitorul’ sesiza că funcționarul bancar inițiase, în sistemul informatic al băncii, operațiunea de retragere de numerar (prin interpretarea ‘mișcărilor’ acestuia), îl anunța telefonic pe ‘utilizatorul de card’, care avea acces în contul titularului de card, și tasta la bancomat comenziile de retragere a sumei de cca 4.000 de lei.

Inculpații aveau reprezentarea că suma respectivă nu mai exista în contul bancar și profitau de faptul că ‘bancomatul’ nu știa încă acest lucru, respectiv de acel interval foarte scurt de timp (câteva secunde) necesar pentru transmiterea informațiilor de la stațiile de lucru ale funcționarilor bancari către serverul băncii, pe de-o parte, și pentru transmiterea informațiilor de la bancomate către serverul băncii, pe de altă parte.

Urmare a ridicării (de la ghișeu) și a retragerii (de la bancomat) simultane de numerar — suma de aproximativ 4.000 de lei, în contul titularului erau înregistrate două operațiuni bancare realizate într-un interval de câteva secunde, fapt ce se solda cu înregistrarea unui ‘descoperit neautorizat de cont’, respectiv cu păgubirea băncii cu suma retrasă la bancomat.

Întrucât s-au înregistrat situații când nu a existat o coordonare perfectă între ‘însoțitor’ și ‘utilizatorul de card’, operațiunile care făceau parte din ‘schema infracțională se repetau până la reușită, respectiv, depunerea sumei de circa 4.000 de lei în cont, la scurt timp urmată de ridicarea sumei de la ghișeu și încercare de retrage aceeași sumă de la bancomat.

Depunerile în cont prin APT au fost realizate de către membrii grupării infracționale, nu de titulari. În proporție covârșitoare, operațiunile pe un anumit cont au fost realizate în locații diferite, acest mod de acțiune făcând parte din ‘schema infracțională’ — de exemplu, operațiunile-test se realizau la ghișeu/APT și ATM din locația X, depunerea în cont a sumei de cca 4.000 de lei se realiza la un ghișeu/APT din locația Y, ridicarea sumei de cca 4.000 de lei la un ghișeu din locația Z iar retragerea sumei de cca 4.000 de lei la un ATM din locația W.

_____________________________________________________

Prejudiciul adunat în acest mod e considerabil: peste 72.200 lei.

Cei trei au fost prezentați azi instanței Tribunalului Cluj cu propunere de arestare preventivă – doi dintre ei, Fekete-Marczika István și Sorin Purcar, au fost arestați pentru 30 de zile, iar al treilea, Ioan Purcar, e cerceta sub control judiciar pentru 60 de zile.

Comments

comments

2 COMENTARII

  1. si cum ziceati ca se numeste actiunea in care un hot fura de la alt hot ceea ce a furat el de la oameni? nu-i haiduceala a-la robin hood! ;-))

Scrie un comentariu