Închide

FOTO/VIDEO Peștera lui Aladin sau Fabrica de Pensule 2. Cum arată H33, noul spațiu industrial din Cluj transformat temporar în spațiu pentru artiști

ActualitateAdministrațieCulturăTop News by Luminiţa Silea - May 14, 2017 0 952

A fost fabrică de spirt, ulterior secție de producție a coniacului. Apoi depozit. Acum e închiriat mai multor entități și este de vânzare. Timp de trei zile, însă, peste 30 de actori din Cluj-Napoca, provocați de Asociația Urbannect, a transformat locul – botezat H33 – în spațiu pentru creativi. Cei circa 2800 de mp cunoscuți ca fostul depozit Prodvinalco au fost reconvertiți și populați cu teatru, cu expoziții, cu instalații, cu show-uri de pictură cu lumină, de pictură pe zid, video mapping sau cu muzică. Următorul test – mai mic – va avea loc de Zilele Clujului (25 – 28 mai) când, de asemenea, sunt programate evenimente în fostul spațiu industrial situat pe Horea nr. 33.

Despre fostul spațiu industrial de pe Horea nr. 33, arhitectul Dan Clinci de la Asociația Urbannect spune că a încercat să stoarcă tot ce poate privind istoria sa, în așa fel încât transformarea temporară să fie autentică și să păstreze memoria locului. “A fost fabrică de spirt până în 1932 deținută de un evreu, apoi monopolizată de stat înainte de comunism când s-a pus monopolul pe alcool și tutun, MAT-ul.  Apoi a funcționat ca secție de producție a coniacului. Prodvinalco făcea aici coniacul Țărăncuța, în sticla specială, însă a desființat această secție după de Sticla Turda s-a prăbușit. Ulterior desființării, spațiul s-a folosit ca depozit iar acum este închiriat”, a explicat Clinci la începutul unui tur prin curtea generoasă a spațiului reconvertit și botezat H33.

Noul nume stă scris și la intrarea “gaură” de pe strada Horea. În spatele curții funcționa secția de producție, în dreapta era spațiul de îmbuteliere a coniacului, iar în pivnița subterană generoasă se ținea coniacul la învechit și funcționa și o sală de protocol. Se lua distilat de vin din podgorii, era adus aici și pus în budane (butoaie verticale de 6000 de litri), apoi se ducea în subsol pentru învechit, se mai adăuga vanilie și se îmbutelia în cală.

Spațiile au mai păstrat urme din vechea activitate, însă erau într-o stare jalnică. Cele mai curățele au fost luate cu chirie. În fostul spațiu de îmbuteliere este un atelier de tapițerie, sunt depozite de construcții, funcționează firma de teambuilding-uri Outdoor4u dar și asociația Urbannect sau chiar Jazz in the Park are aici un mic depozit.

“Tot spațiul de aici era în părăsire completă, cu toate geamurile sparte, în care ploua, pe jos erau bălți, curgea apă de pereți, era mucegai, e greu să-ți dai seama cât de mizerie era înainte să-l curățăm. Văzându-l era extraordinar de tentant, mai ales că Urbannect are această preocupare de reconvertire a spațiilor inerte pentru că ele pot fi folosite ca spații culturale între bucata de viață dintre cele două folosiri. Ăsta a fost depozit de coniac și va fi știu eu ce. Între timp, vrem să demonstrăm că pentru oraș utilizarea acestor spații este nemaipomenit de valoroasă pentru că ele înainte de a deveni o locuiță pentru 50 de familii pot aduce orașului o anumită culoare. Ca să pregătim spațiul a fost o muncă spectaculoasă. Am invitat operatori culturali, le-am arătat locul. Unii aveau idei, alții au zis că e prea anost spațiu. Așa am adunat 36 de entități și am început munca”, rememorează arhitectul rețeta temporarului H33.

Hala mare a fost transformată de asociația Niște Oameni în sală de spectacol și aici a avut loc reprezentația
Urletul de Allen Ginsberg cu Ionuț Caras, Vasile Gherghel, Călin Torsan, susținută de cercul donatorilor creat de Niște Oameni. “Ambiția lor a fost nemărginită. Au reușit să facă dintr-un amalgam de lemne, mizerie, mucegai, o minune. S-a folosit pentru mobilier și o fostă cafenea depozitată aici, iar capacele de la budanele de coniac s-au pus ca mese. Spectacolul a fost impresionat, s-a jucat cu sala plină”, a mai spus Clinci.

În spațiile anexe halei s-au pus hinte, se pune și muzică în depozitul mare pentru că este un spațiu potrivit și nu se aude la vecini. Printre mesele rosii de cafenea sunt suspendate și caiace ale celor de la Outdoor4U, e inclus și un fiat antic a lui Sebi Crucin. “Mașina bogătașilor. După război erau Fiaturi 600, VW-uri. Cei de la partid aveau Volga. Pe asta doar medicii și-o permiteau. Sebi Crucin e unul dintre activii clujului în zona organizării de evenimente”, mai adăugat arhitectul. 

În curte, în sala de tehnică a coardă a celor de la Outdoor care poartă tot marca Kero s-a instalat o expoziție cu fotografii din Samothraki care cuprinde imagini din Grecia de la excursiile active organizate de aceștia. 

În pivnița depozitului s-a intenționat amenajarea unui muzeu al depozitului cu elementele din epoca de producție a coniacului – dulapul de haine, ușa veche, cepuri de butoaie, cercuri de butoaie, etc – ca vizitatorii să intre în armosferă.

 

“Încă n-am reușit, dar suntem un lucru. Am conservat descoperirile la intrarea în pivniță. E wow acest spațiu de la subsol. Podeaua era roșie și de o parte și de alta erau butoaiele. Am curățat-o și am făcut expozițiile – fotografie de arhitectură de Laurean Ghinițoiu, sculptură de Balla Csaba, machetele anului trei de la arhitectură, pictură de Alina Firică, piese de mobilier de la Șezi. Spațiul în sine este un exponat pe care am vrut să-l arătăm. În fosta sala de protocol a partidului am pus și expoziția studenților arhitecți de la ASTA privind propriile lor proiecte de reconversie urbană – parcul este, grădina boema. Avem și o instalație luminoasă care interacționează cu vizitatorii. Într-o altă galerie cu luminițe este expoziția lui Dan Coroian, artist care acum este în Noua Zeelandă și care are pasiunea să fotografieze păpuși sinistre”, mai spune ahitectul ghid. 

Păpușile lui Coroian privesc din ferestre către vizitatori. “Avem o pasiune comună pentru fotografiat păpuși Lui îi place Clujul unde vine câtre trei luni și stă. Am discutat să expună. Și așa am legat și unde. Cu asta a început”, a mai dezvăluit Clinci. În mijlocul sălii cu păpuși s-a păstrat o masă pe care câteva descoperiri marchează vârstele locului. Un homless își avea cuibul aici și de la el a rămas un rucsac vechi, un penar de fetiță cu cesuleț, compas, probabil furat, un portofel. De asemenea, o altă încăpere vecină a fost păstrată ca martor. “Aici n-am curățat. Am lăsat spațiul ca o lucrare în sine unde să simți toate vârstele depozitului. Fișe de magazie, uși de vizitare butoaie, cercuri”, a mai precizat ghidul.

Doar partea din dreapta a pivniței a fost curățată. Cea din stânga a rămas încă în starea de dinainte. Bugetul primit de Urbannect de la primărie a fost mic, aceasta fiind una dintre explicații. “Am fost bucuroși că l-am primit pe proiectul Orașul Vizibil și l-am adus aici. Am cumpărat materiale, ne-a ajutat primăria la curățenie. E mare lucru. N-am apucat să cutățăm tot. În partea din stânga a pivniței a rămas exact cum era. Aici am făcut un work-shop de light and painting”, continuă justificările.

H33 e demonul prind care Urbannect are speranța că va stârni imaginația și altor creativi. În curtea spațiului, în zona sopronelor amenajate cu mese și fotolii din paleți marca Urbannect sau hinte Blajin stă directorul Centrului Cultural German, Ingo Tegge. Se uită în sus și e fascinat. Pe calcanul din curtea H33, artiștii stradali Kero Zen si Raw Cocu l-au imortalizat pe Omul Mico și Macro Cosmos. O pictură murală de 300 de metri pătrați. “Wow, cea mai mare din România?! E spectaculoasă”, spune Ingo care se mai interesează în cât timp a fost realizată. “Trei zile de muncă continuă? Cred a fost dificil să se urce acolo”, mai completează.

Ștefan Teișanu, directorul Centrului Cultural Clujean, asociația care continuă proiectul pierzător de Capitală Culturală Europeană al Clujului, intervine la finalul ghidajului prin H33 ca să sublinieze că spațiul are potențialul de a deveni Fabrica de Pensule 2. “Cei de la Prodvinalco ar trebui să fie conștienți că pot reveni și ei spre comunitate punându-i la dispoziție acest loc”, adaugă Teișanu.

Studenții arhitecți au cartat H33 și au marcat preferințele publicului pentru spațiul cu cel mai mare potențial

Reconversii temporare a unor spații industriale sau a unora nefolosite din oraș s-au mai tatonat. În 2015, în anul Capitalei Europene a Tineretului, s-a incercat mutarea artiștilor stradali în fosta fabrică de pâine de pe strada Traian. Aici s-a organizat un eveniment, cu muzică, pictură pe ziduri și faianță din interior, teatru ZUG.zone, însă artiștii sub bagheta lui Kero n-au reușit să se înțeleagă cu proprietarul spațiului ca în acesta să se permanentizeze cu chirie o galerie a artiștilor stradali Launloc.

DETALII: FOTO/VIDEO “Launloc” într-o fostă fabrică: galerie de artă stradală, alături de teatru şi muzică

O altă încercare s-a făcut cu gara mică, aflată în proprietatea Regionalei CFR. Pictorul Ștefan Botiș a făcut anul trecut o săptămână de evenimente culturale cu finanțare în cadrul proiectului de bugetare participativă susținut de Primăria Cluj din 2015.

DETALII: Cum arată gara mică transformată temporar de artiști clujeni în galerie neconvențională de artă

Asupra potențialului gării mici a tras un semnal de alarmă cu evenimente Scena Urbană (inițiativa Ordinului Arhitecților din România – Filiala Transilvania). Apoi Primăria a revendicat spațiul ca să fie parte a viitorului Centru de Artă Contemporană pe care l-a avut ca deziderat în dosarul de candidatură la titlul de Capitală Culturală Europeană. Deocamdată gara mică a rămas tot la CFR.

Citește și:

VIDEO Fost spațiu industrial devine loc de evenimente culturale

Ce evenimente mai au loc în 14 mai la H33

WORKSHOPURI

Lightpainting, Duminica 14 mai, ora 18.00: Workshop de fotografie coordonat de Ciorchin

Cartarea senzorială, o documentare a spațiului efemer – workshop de analiză a evenimentului coordonat de E.A.S.A.- European Architecture Students Assembly

Traista Urbană – Workshop coordonat de Grupul de voluntariat “Impact” a liceului O. Ghibu din Cluj

Workshop imprimare tricouri – Outdoor 4U

Workshop de pictat obiecte

CONCERTE

ElectroShow, Duminica 14 mai, ora 20.00 – electro-music and analogic video projection cu Men-D și Cătălin Bocârnea

DJ Set cu Thufir

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014.
A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității “Babeș-Bolyai” în 2004 şi are două diplome de master – în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

Articole similare