FOTO/VIDEO Despre oameni şi oi: tradiţie de secole, reconstituită în parcul-muzeu de la Cluj
ActualitateReportajTop News by Kristina Reştea - mai 08, 2016 0 1837
Mergi la supermarket, pui telemeaua în coş, alături de celelalte cumpărături, plăteşti cu cardul, transferi cumpărăturile în portbagaj şi apoi, acasă, pregăteşti micul dejun. Cam asta e procedura prin care ajung lactatele la voi acasă? În după-amiaza paşnică de duminică, cei de la Muzeul Etnografic au mers înapoi în timp sau au readus satul în oraş şi stâna lângă parcul industrial: s-a recreat un obicei vechi de secole, „măsurişul oilor”, în parcul etnografic de la Tăietura Turcului, vecin cu pădurea şi cu Tetarom-ul industrial.
Măsurișul oilor, numit în diferitele zone etnografice din Transilvania și împreunat-împreuniș sau sâmbră, este un eveniment rural tradițional cu funcții practice, magice și festive, care marchează debutul sezonului pastoral activ, explică organizatorii evenimentului din parcul-muzeu.
Organizat, în funcție de clima zonală, la Sângeorzul actual (23 aprilie) sau la „Sângiorzul Bătrân” la o diferență de 13 zile, măsurișul este urmarea logică a asocierii mai multor proprietari cu oi puține (7-25 capete), pentru care exploatarea individuală a laptelui oilor proprii este nerentabilă, dată fiind cantitatea mică mulsă pe zi de la o oaie.
Muzeul Etnografic al Transilvaniei, în colaborare cu Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Cluj și cu Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, a organizat de 8 mai o reconstituire detaliată a unui măsuriș tradițional.
Evenimentul din parcul etnografic a inclus toate etapele acestei practici tradiționale: protejarea magică a gospodăriei și a staulului de muls, intrarea turmei în staul în frunte cu doi flăcăi îmbrăcați în frunze (vlojoi), mulsul turmei de oi, măsurarea laptelui cu carâmbul, închegarea laptelui și obținerea cașului, servirea balmoșului și cașului proaspăt, petrecerea finală cu muzică tradițională și dans, în curtea gospodăriei.
„Viaţa pastorală e foarte importantă pentru români, iar acesta era un eveniment important”, spune Tudor Sălăgean, director al Muzeului Etnografic al Transilvaniei.
Aşa că în parcul de la Tăietura Turcului s-au adunat spectatorii, cu mic cu mare. Mulţi mici. Sacourile şi genţile Guess s-au aşezat pe marginea staulului instalat în capătul parcului, ca să vadă obiceiul cu oi şi oieri. „Am venit să beau un pahar cu lapte”, spune unul dintre clujenii veniţi să asiste la „reconstituire”.
„Ce este măsurișul mai întâi? Este o practică pastorală care a apărut dintr-o necesitate. Proprietarii de 7 – 25 de oi, ca să-și exploateze eficient laptele oilor proprii trebuiau să se asocieze cu încă 20-25 de proprietari de oi cam de aceeași putere economică. De ce? Pentru că oaia are o capacitate de lactație extrem de scăzută, într-o zi dă foarte puțin lapte. De la 25 de oi abia scoți un caș cu greutate. Cașul acela fiind din mai multe zile consecutive nu se poate prepara din el brânza de calitate care să reziste la depozitare. În plus ar fi imobilizat două persoane la stână, ar fi cumpărat tot inventarul el și familia lui, ceea ce era extrem de scump și din aceste motive apare asocierea. Odată cu asocierea apar și problemele. Cum să repartizezi proporțional laptele? Și atunci pentru a asigura această repartiție proporțională la Sfântul Gheorghe se făcea acest măsuriș: fiecare om își mulgea oile proprii, laptele era măsurat cu niște tehnici tradiționale și în funcție de calitatea laptelui, cantitatea oilor la măsuriș se primea în numai două-patru tranșe toate drepturile în lapte sau în caș la fiecare proprietar în parte”, explică Ioan Augustin Goia, cercetător științific al Muzeului Etnografic al Transilvaniei.
Se fac poze, se filmează. Răsună, din când în când, muzică populară şi specialiştii explică procesul.