„S-a dus PCR-u’ ”, îmi zice un domn care apare în curtea fostului depozit de film de undeva din spatele clădirii. „Aici a fost depozitul RADEF. Numai la Grădina Botanică era mai frumos ca aici”, îmi explică, cu oarecare mândrie nostalgică, domnul, care adaugă şi că e fost angajat al instituţiei. Şi acum? „Acum se curăţă”, zice hotărât. Fostul depozit, abandonat, al RADEF RomâniaFilm e încă „work in progress”, după recent încheiata campanie de strângere de fonduri „TIFF Salvează Depozitul de Filme”, iniţiată de organizatorii celui mai important festival de film din ţară. Scopul declarat: transformarea spaţiului părăsit, cu tot cu mii de pelicule de film abandonate, în spațiu alternativ de cultură urbană, care va găzdui proiecții de film și alte evenimente culturale. Şi poate chiar şi un Muzeu al Filmului. Actualdecluj.ro vă prezintă câteva imagini de la Depozitul de Filme şi stadiul planurilor pentru „învierea” lui, tot într-o lume a Filmului.

Treci de gară, treci şi de autogară (dezolante spaţii de tranzit, cel puţin aici, pe piaţa locală) şi o iei înainte pe strada Maiakovski, printre service-uri auto şi case şi de-a lungul unor hale de zonă industrială. Şi mergi şi mai mergi şi mai mergi. Până când te opreşte un banner din care zăreşti mai întâi doar “Filme”  (afişul e parţial ascuns de maşinile parcate pe trotuar, dar e uşor de ghicit “Depozitul”).

Încadrată de o curte acum curăţată, aşteaptă o clădire cu faţ(ad)ă lunguiaţă, cu goluri de ferestre, dar fără ferestre, deasupra căreia te întâmpină un graffiti purpuriu-violet. Şi în dreapta ei, a clădirii, e şi confirmarea că acesta e chiar ex-depozitul de filme: ceea ce de la distanţă pare un morman de… de… ceva e de fapt un deluşor crescut din pelicule de film abandonate.

Uşa e deschisă. Fiindcă uşă de fapt nici nu mai există. Prin holurile înguste ale clădirii abandonate şi acum regăsite, pe ziduri, plutesc omuleţi albaştri, care se încruntă trist-condescendent, doar zâmbesc amuzaţi ori te privesc uşor nedumeriţi. Ei, nu, nu sunt fantome – sunt doar nişte desene.

Deluşorul de afară nu a strâns însă toate filmele din trecutul depozitului. Un covor cu bucăţi de istorie cinematografică acoperă pardoseala clădirii. Şi nu ai cum să înaintezi prin clădirea degradată şi să le eviţi. Şi se aude la pas. Role de film stau în stivă într-un colţ ori sunt depozitate în curtea- grădină, în care e aşezat imobilul descompus.

Depozitul de filme este locul unde cândva lucrau 60 de oameni, de unde se distribuiau filmele în tot Ardealul, și care a contribuit la transformarea Clujului într-un “oraș cinefil”, fără de care nici TIFF nu ar fi existat, spuneau chiar de pe scena Galei de deschidere a ediţiei din acest an a Festivalului fostele angajate ale depozitului, invitate să vorbească în deschiderea evenimentului.

Acum, în curtea de pe strada Maiakovski, locul care a contribuit la conturarea oraşului de cinefili stă undeva între un trecut cu filme şi în aşteptarea unui alt viitor cu filme. Zidurile fără ferestre şi casa fără uşi miros a abandon şi se deschid spre curtea curăţată şi grădina încă verde. Alte fâşii de filme atârnă în franjuri de perdele din fostul acoperiş.

Dar atmosfera de abandon e deodată spartă de un zgomot de viaţă: un utilaj. O maşinărie galbenă a apărut în curtea Depozitului. Pleacă, vine, cară. Se face curăţenie. Maşinăria nu e singură. Sunt şi câţiva oameni care trebăluiesc prin curtea şi grădina fostului depozit.

Un căţel care e prea prietenos pentru a fi paznic (deci probabil nu e) veghează paşnic demersurile.

Ce s-a făcut şi ce mai urmează

„În momentul de faţă încercăm să finalizăm lucrările la Depozitul de Filme. Din fondurile donate de clujeni plus susţinerea venită din partea UniCredit Ţiriac Bank vom reuşi să finalizăm igienizarea spaţiului, împrejmuirea cu gard şi pregătirea unor alei pentru a facilita accesul în spaţiile create”, a detaliat pentru Actualdecluj.ro Cristian Hordilă, managerul Festivalului de Film care a lansat campania de salvare a Depozitului. „Am reuşit să defrişăm o parte din vegetaţia sălbatică astfel încât să reuşim să dăm un aspect de grădină îngrijită spaţiului şi acum se lucrează la igienizare şi transportul gunoiului şi al molozului. Volumul de muncă pe această parte este foarte consistent pentru că spaţiul a fost lăsat în paragină o lungă perioadă de timp şi a fost serios vandalizat”, a completat Hordilă.

 Între birocraţie, declaraţii şi provizorat

Chiar dacă iniţial se preconiza relansarea spaţiului în termene mai optimiste, planurile au fost modificate de situaţia din lumea reală. Viaţa bate (uneori) Filmul. „Lucrările planificate în primăvară au suferit amânări din motive de birocraţie. Primăria Cluj-Napoca a avut toată deschiderea şi a oferit suport pentru a ne ajuta să rezolvăm situaţia autorizaţiilor şi acordul din partea România Film, însa sunt chestiuni care durează şi a trebuit să aşteptăm rezolvarea acestor aspecte pentru a putea avea acces legal în spaţiu. Sper ca în maxim trei săptămâni să reuşim să închidem această etapă şi împreună cu voluntari de la câteva organizaţii locale să desenăm pereţii clădirii astfel încât să avem un spaţiu curat şi vesel. Apoi îl vom conserva pentru primăvara anului 2015 când sperăm să îi redăm viaţa şi ca cei din zonă, dar şi clujenii din toate cartierele să se bucure de el”, a detaliat noul plan managerul TIFF.

Amintim că după ce organizatorii TIFF au lansat campania de reactivare a Depozitului de Filme, primarul Emil Boc a declarat în câteva rânduri că va susţine aceste planuri. „Domnul primar şi staff-ul dânsului au spus într-adevăr că vor înainta demersul de a trece spaţiul din patrimoniul Ministerului Culturii, România Film în patrimoniul Primăriei Cluj Napoca, însă înţeleg că acesta este un proces complicat şi lung. Momentan s-a reuşit prelungirea unui acord de folosire a spaţiului până în ianuarie 2015”, a detaliat Hordilă.

Concurs pentru studenţii-arhitecţi

Chiar dacă demersurile birocratice se prelungesc, planurile de „înviere” a curţii-depozit de pe Maiakovski ar urma să aibă parte de o procedură rar întâlnită pentru un spaţiu public la Cluj în ultimii ani: se pregăteşte un concurs de arhitectură. Pentru studenţi. „Un grup de arhitecţi, printre care Şerban Ţigănaş, Benjamin Kohl şi Tiberiu Bucşa ne-au propus să folosească Depozitul de Filme ca o temă de proiectare pentru a crea un spaţiu urban. Acest proiect va deveni o temă-proiect pe care studenţii Facultăţii de Arhitectură şi Urbanism din cadrul Universităţii Tehnice vor trebui să o pregătească în semestrul I din anul universitar 2014-2015. Aşadar sper ca în luna decembrie-ianuarie să avem idei îndrăzneţe şi viziuni diferite asupra acestui spaţiu”, a spus managerul TIFF.

Un fel de „episod-pilot” din noul film al Depozitului de Filme s-a derulat chiar la ediţia din acest an a TIFF, când spaţiul a fost, temporar, folosit, pentru o proiecţie-eveniment. Vezi cum a arătat locul (sursa foto, pentru imaginile de la TIFF.13:  www.tiff.ro):

De unde vin banii pentru „Înviere”

„TIFF salvează DEPOZITUL DE FILME” este primul demers din proiectul „Salvați Marele Ecran!”, inițiat de Asociația pentru Promovarea Filmului Românesc (APFR), organizator TIFF, și Asociația Victoria Film. La jumătatea lunii iulie, iniţiatorii Campaniei TIFF salvează Depozitul de Filme anunţau că demersul de strângere de fonduri organizat în cadrul platformei We Are Here a reușit să atragă suma de 2.328 de euro. Contribuțiile individuale au acoperit doar o parte din suma necesară pentru recondiționarea Depozitului, dar intervenţia unui partener din zona Corporate, UniCredit Țiriac Bank , a adus proiectului „Salvați Marele Ecran” o sponsorizare de 7000 de euro, necesară pentru transfomrarea Depozitul de Filme în ceea ce organizatorii anunţau ca „spațiu viu, unde se vor putea organiza evenimente culturale în aer liber”.

Fondurile erau neceare pentru acoperirea cheltuielilor legate de igienizarea spațiului, toaletarea vegetației și amenajarea unui parc cu alei de acces din lemn și pietriș, racordarea la rețeaua de curent electric, delimitarea și îngrădirea zonei. De asemenea, a fost anunţată pregătirea amenajării unui spațiu de joacă pentru copii, începerea reabilitării unei hale aflată în incinta Depozitului și amenajarea de spații comune destinate organizării unor evenimente diverse. Suma colectată din campania de strângere de fonduri va fi utilizată în scopul pregătirii spațiului pentru găzduirea unor evenimente precum proiecții, ateliere, concerte, expoziții sau spectacole de teatru, care să facă din Depozitul de Filme un nou punct pe harta culturală a orașului și un loc de recreere în primul rând pentru comunitatea locală, au anunţat artizanii campaniei.

„Depozitul de Filme, fost depozit al RADEF RomâniaFilm, este astăzi un spaţiu dezolant care poate deveni în timp, atât prin potenţialul său de spaţiu alternativ de cultură urbană, cât şi prin valoarea sa istorică, un spațiu potrivit pentru dezvoltarea primului muzeu al filmului din România”, spuneau organizatorii campaniei, cu ocazia lansării. Inițiativa care vizează salvarea Depozitului de Filme este realizată în parteneriat cu Asociația Film și Cultură Urbană, co-organizatorul celei de-a 13-a ediții a TIFF și organizatorul festivalului Colours of Cluj.

Încă mai puteţi să: Salvaţi Marele Ecran!

„Salvați Marele Ecran!” urmăreşte stoparea fenomenului de dispariție a cinematografelor, precum și crearea unei rețele de săli moderne, digitalizate, pe tot cuprinsul țării, astfel încât, în următorii 10 ani, fiecare oraș cu peste 20.000 locuitori să aibă cel puțin un cinema funcțional, după cum şi-au asumat iniţiatorii campaniei. În prezent, România este țara europeană cu cele mai puține ecrane raportat la numărul de locuitori, au arătat reprezentanţii TIFF. Astfel, dacă, în 1990, existau aproximativ 450 de cinematografe, astăzi au supraviețuit mai puțin de 30. 78% din orașe nu au niciun cinematograf funcțional.

Alături de transformarea fostului Depozit de Filme din Cluj-Napoca, campania „Salvați Marele Ecran!” continuă prin platforma online interactivă

www.salvatimareleecran.ro

Citeşte şi

TIFF 2014. România, țara unde se stinge Marele Ecran. Polonezii și croații împart de la Cluj lecții despre salvarea cinematografelor

AUTODENUNŢ

Nu ştiu dacă aveam voie, dar, fiindcă păreau abandonate, mi-am luat şi eu o bucăţică de istorie de Film (viitor semn de carte):

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.