FOTO/VIDEO De pus în ramă. Cum îşi văd vecinii Parcul Feroviarilor-înviat

Sâmbătă, Parcul Feroviarilor, abandonat de ani de zile, dar care urmează să intre în proprietea primăriei. Ai trecut de intersecţia în şantier şi ai intrat pe poarta părăginită. Câteva scaune de gară stau aliniate cuminţi şi un câine te priveşte cu un aer vag interesat. Apar primele semne de viaţă sau, dacă nu putem să le spunem „de viaţă”, primele semne că Omul a revenit în Parc:

Administrația locală a anunţat ieri că a început acțiuni de „viabilizare” în Parcul Feroviarilor, după publicarea în Monitorul Oficial a Hotărârii de Guvern de trecere a terenului în proprietatea municipiulu: eliminarea resturilor menajere și a rampelor clandestine, toaletare preliminară, cosire. Nu se fac defrişări, ci acţiuni de curăţenie, spun reprezentanţii primăriei. „Chiar le-am spus oamenilor să fie atenţi cu intervenţiile de curăţenie”, spune Ovidiu Cîmpean, director în primărie. E şi el aici, pentru o primă acţiune de consultare publică. „Primăria va organiza un concurs”, le explică el vecinilor din zonă veniţi să vadă ce se întâmplă, după ce au primit fluturaşe în poştă. Fundaţia AltArt a transformat, deocamdată, Parcul Feroviarilor în “loc de joacă” şi atelier deschis. Joi şi vineri au avut loc ateliere, iar sâmbătă-duminică e program de sesiuni de construcție mobilier urban şi povestit cu oamenii. Sâmbătă, la prânz, aici sunt şi instrumente, şi oameni.

Se pregăteşte un cadru uriaş, de lemn, se asamblează nişte coşuri de gunoi (pentru colectare selectivă) şi mai e o construcţie în lucru: un viitor dom, ni se explică.

Cineva documentează totul – e la datorie cu instrument de Foto / Video. E artistului Michael Kurzwelly, cel care coordonează cele patru zile de „urbanism participativ”, ateliere de lucru şi amenajări în parc, alături de colectivul local Res Publica. Michael Kurzwelly este un artist acționist german, membru al IKG-Asociația Internațională a Artiștilor, care a căpătat recunoaștere internațională cu proiectul Słubfurt. Acesta a presupus dezvoltarea unei comunităţi urbane și a unei reţele sociale, Nowa America, în zona graniței germano-polone. „La Fabrica de Pensule am strâns idei”, ne explică el. „Semnul pentagonal îl punem ca un prim semn, iar cu rama ne vom plimba prin parc. Vom avea staţii unde se vizualizează idei cu ce se poate face în parc. Facem fotografii şi acestea vor fi afişate şi va exista posibilitatea ca oamenii să se plimbe cu rama în continuare prin parc, vom strânge idei de la oamenii din zonă. I-am chemat ieri, s-au împărţit fluturaşe şi e uimitor câţi au venit. Vrem ca oamenii să se gândească la zona lor. Unii vor continua să se implice, nu toţi, dar câţiva vor veni în continuare şi atunci se vor identifica şi mai mult cu zona. Eu sunt a treia oară în Cluj, dar în parc vin pentru prima dată. A fost interesant să văd cum un parc s-a dezvoltat, a dispărut, într-un fel, şi acum poate că revine la viaţă. Contextul e unul dificil, dar cred că trebuie să începi cu ceva, e important că dezvoltarea urbană şi arhitectura funcţionează dacă le fac oamenii. În vremurile astea totul pare să fie un loc de consum. E important să creezi un loc public, unde oamenii nu vin doar în calitate de consumatori, ci chiar să se implice creativ în construirea unui spaţiu. Acesta e un loc bun pentru asta. Văd că oamenii simt că trebuie să facă ceva cu acest parc. Altfel nu ar fi venit. Nu ştii ce se întâmplă în continuare, e un proces, dar trebuie să crezi în proces. Mi-ar plăcea să văd că se dezvoltă, că sunt tot mai multe evenimente, evenimente la care oamenii participă, să văd că parcul va prinde viaţă, să nu mai fie o zonă unde oamenilor le e frică să vină”, spune Michael Kurzwelly.

În timp ce echipa de lucru pregăteşte infrastructura, oamenii continuă să sosească. „Noi locuim în zonă, dar mergem cu copiii în Parcul Mare sau în alte locuri, aici nu se putea, e periculos”, spune una dintre primele vecine care au ajuns în parc sâmbătă. Oamenii sunt încântaţi şi uşor miraţi că, în sfârşit, aici se întâmplă ceva. „Dar să rămână parc!”, e dorinţa (şi tema de îngrijorare) pe care o auzi cam din toate părţile. Cei mici se uită ca la un mare potenţial loc de joacă sau iau câte o zmeură din oferta zilei, în vreme ce părinţii şi bunicii îşi amintesc de parcul tinereţilor sau a copilăriei lor: cum arătau aleile, pe unde se plimba trenuleţul, unde creşteau trandafirii.

Chemarea la adunare şi consultare fusese anunţată pentru ora 12.00, iar la 12 şi un pic, cu lume adunată, începe joaca. Se ia cadrul uriaş de lemn şi se explică regulile. „Rama” va circula în parc şi va încadra câte un loc din spaţiu unde se propune o viziune pentru viitorul parcului. Toate vor fi fotografiate.

„Pozele în rame intră într-un album care se trimite primăriei. Încercăm să facem în aşa fel încât să fie încorporate cât de multe idei. Se va lansa un concurs pentru amenajarea parcului şi proiectanţii trebuie să ştie ce multe lucruri vor oamenii să fie în parc”, explică Istvan Szakats, coordonator de proiect. „Aici erau bănci”, îşi aminteşte un vecin. Şi „rama” albă încadrează repede locul, se aduce un europalet şi domnul pozează cu banca viitorului. „Să avem lumină!”. Şi rama albă prinde un vechi stâlp de iluminat, rămas acum fără obiectul muncii.

Cadrul face câteva ture prin preajmă, dar lumea se plictiseşte de joacă. Se decide: să stăm locului şi decidem cu planşa în faţă, pe hârtii.

Să fie un bazin în viitorul parc, propune cineva. Nu, nu bazin, nu e loc de aşa ceva aici; aici ar trebui să fie un loc de relaxare, e de părere altcineva. Şi ideile curg rapid, fiindcă vecinii parcului aşteptau de ani de zile un spaţiu verde pe care să îl poată folosi: parc „de adrenalină”, aparate de fitness, trenuleţul resuscitat, piscină (din nou piscină!), tenis, teatru de vară, circ.

„Un loc unde să citească poveşti pentru copii? Bibliotecă mobilă, unde îţi laşi cărţile pe care nu le mai citeşti?”, propune Flaviu din echipa de lucru AltArt şi ideile sunt bine primite. „Loc de grătare, ca în Gheorgheni?” „Nuu, că rămâne mizerie. La un eveniment se poate”, e de părere unul dintre vecini.
„E aici în apropiere un magazin de trenuleţe, cei de acolo ar putea să vină să facă aici un trenuleţ mic pentru copii”, continuă Flaviu.Cei mici au şi ei dorinţe: un loc unde să joace fotbal, măsuţă de şah, pistă de biciclete.

Cea mai mare grijă a oamenilor din zonă rămâne siguranţa şi mulţi dintre ei sunt de părere că locul ar trebui păzit. „17 ani am locuit aici, am fost chemată de şapte ori să recunosc morţi. Să fie loc pentru animale şi loc public pentru oameni, dar să fie păzit, să nu mai fie crime, drogaţi, violuri. La margine stau ţigani cu corturi, fac foc pe aici şi dau foc. În martie, eu am chemat pompierii că ardea parcul. Erau jandarmi când m-am mutat eu aici”, îşi aminteşte una dintre fostele vecine ale parcului, acum mutată în altă zonă. „Fără pază, toate astea ce s-au făcut aici nu ţin nici trei zile”, anticipează sumbru un locuitor din zonă, care se recomandă ca fiind fost cadru militar.

Acţiunea va continuă şi activităţi ar trebui să fie aici toată vara, mai ales că şi Fabrica de Pensule a anunţat agendă de eveniment. E pregătită şi o cutie poştală, unde se vor aduna sugestiile oamenilor – desene, idei scrise, ce le place, ce nu le place.

Parcul e mare, ajunge spre malul Someşului, aşa că, alături de vegetaţia sălbatică se vede apa.

Locul e sălbatic şi verde, cresc aici nuci şi poţi găsi corcoduşe, imediat ce treci de câte un pet lăsat în urmă.

Ce urmează? „Primăria demarează procedura de organizare a unui Concurs de soluții în vederea modernizării complete a acestuia, care presupune următoarele etape: semnare contract pentru realizare temă și regulament de concurs; dezbateri publice cu privire la tema de proiectare; predare temă și regulament concurs, inclusiv documentația aferentă; aprobare buget prin Hotărâre de Consiliu Local și transmitere documentație pentru concurs către ANAP; validare concurs; depunerea soluțiilor de către concurenți; jurizare și publicare anunț câștigători;după perioada legală de contestații, urmează semnarea contractului de proiectare (studiu de fezabilitate, proiect tehnic, documentație tehnică pentru autorizația de construcție, asistență tehnică pe perioada derulării lucrărilor); lansare licitație publică pentru execuția lucrărilor; execuție lucrări de modernizare. Termenele concrete pentru fiecare etapă vor fi stabilite după consultarea cu specialiștii.”, a anunțat edilul Emil Boc (pe Facebook).

Va urma…

Nici un comentariu

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.