FOTO/VIDEO Cum arată de pe schele șantierul-mamut al Catedralei din Cipariu, despre care "doar Dumnezeu știe" când va fi gata

Întrebare pentru constructori la 20 și ceva de metri deasupra cotei 0, printre schele, pe unul dintre șantierele-mamut ale orașului, pe care se lucrează (și se ia pauză) din 1992 încoace: „O să vedem catedrala aceasta finalizată?”. „Noi probabil că nu, dumneavoastră da”, e răspunsul dat aproape la unison de responsabilii de șantier.

Catedrala greco-catolică din Piața Cipariu e construcția pe care, dacă treci prin Cluj, o știi ca fiind în construcție de mai bine de 20 de ani. E în șantier din 1992, cu hopuri și pauze, cu lucrări în etape, schimbări de constructori și modificări de proiect (construcția desenată a fost micșorată și re-aranjată), cu bani venind tot în „tranșe”, inclusiv din donații ale enoriașilor și din fonduri publice. Clădirea este parțial folosită (parcare, capelă, birouri, spații de evenimente, săli pentru asociații social-caritative, la nivelurile de subsol/demisol), iar în aceste luni, șantierul pentru continuarea lucrărilor e în fază activă. Constructorii de la TCI Contractor General (nu mulți, pentru această fază) se pregătesc să adauge “cupola mică” de pe acoperiș și să „închidă” clădirea. Mai precis –„Catedrala Martirilor și Mărturisitorilor secolului XX”, a Episcopiei Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, de Cluj-Gherla.

„Am ajuns la cota 33,40, lucrăm pentru eșafodajul care va fi de executat în vederea susținerii cupolei finale și a grinzilor de retragere pentru susținerea acestei cupole. În acest an sperăm să reușim să facem aceste grinzi până la 38,10 și cofrajul pentru cupolă, iar anul viitor să încercăm să finalizăm lucrările de cupolă. Avem de executat 100 de tone de armătură și 1000 mc de beton ca să realizăm cupola”, a detaliat Dorin Oltean, directorul general TCI CG. O parte din fierul folosit pentru actuala fază de șantier a fost adus „de acasă” de constructori -niște foste lifturi de transportat marfă, de care nu mai era nevoie.

Lumina va fi cândva filtrată prin vitralii, dar deocamdată vine fără opreliști de geamuri și acoperă, în fâșii, scheletul din lemn care pregătește următoarele etape de lucrări. „Dorința noastră și a beneficiarului este ca undeva în aprile să finalizăm structura de rezistență. Totul depinde desigur de fondurile alocate. Noi nu am avut probleme cu banii până acum; am avut înțelegere, au avut și dânșii înțelegere (reprezentanții beneficiarului, n.red.). E un lăcaș de cult important al Clujului, trebuie să facem eforturi. Cu celelalte două catedrale, acesta ar fi al treilea edificiu extraordinar al orașului, care va atrage turiști”, se arată convins Oltean în șantierul clădirii-gigant care ocupă, alături de parcare, o suprafață importantă din mica Piață Cipariu.

Clădirea, parțial utilizată și acum, ar putea deveni în continuare operațională pe etape, pe măsură ce avansează următoarele faze. Totul depinde de alocări de bani și de contribuțiile financiare. TCI a început lucrarea, a dus-o înainte 1 an, după care șantierul a fost întrerupt, iar o altă companie din construcții, SCC Napoca, a preluat activitatea, după o altă licitație. Ulterior, pentru o altă fază de construcție, TCI a revenit în șantierul Catedralei, în urmă cu aproximativ 3 ani, după cum au explicat reprezentanții companiei. „Noi am reluat lucrarea de la cota 6. A fost într-adevăr un proiect cu pauze, care a mers în funcție de cum a fost asigurată finanțarea”, a sintetizat Aurel Tămaș, reprezentantul TCI. Proiectul cu multe necunoscute nu are un grafic cu termene clare nici pentru soarta șantierului de după 2015. Deocamdată, umbra macaralei, cu brațele în cruce, acoperă încă parcarea.

„După 2015, după ce structura va fi terminată, se vor lua măsuri de protecție a clădirii și se va continua cu finisajele”, a explicat Oltean. “Cu finisajele și cu cele două turnuri laterale, pentru a se asigura acces la înălțime, pentru vizitatori”, a completat Tămaș. Conform proiectului, catedrala va avea și două șiruri de terase circulabile, la înălțimi diferite, de unde vizitatorii vor putea căuta în panorama Clujului celelalte două turnuri de catedrale, noile clădiri de birouri, vechile fabrici ale orașului sau chiar pista aeroportului. Deocamdată însă, panorama e accesibilă doar vizitatorilor de șantier, după „escaladă” printre schele.

Despre oportunitatea construirii și alocării de fonduri publice pentru lăcașe de cult se discută de ani de zile. Controverse apar și pe tema calitatea Arhitecturii în jurul acestor proiecte. Merită o catedrală contemporană, cu serviciile aferente, milioanele de euro? Vezi ce spune constructorul despre aceste teme, într-o discuție la 33,40 m “cotă de șantier”:

Etapa acum în lucru („Faza 4”) din 2014 – care înseamnă lucrări între cota 23.30 și 35,20 m – presupune costuri de 326.000 de euro. Dar pentru continuarea lucrărilor s-a făcut o analiză amănunțită, în urma căreia s-au stabilit o serie de modificări de proiect pentru reducerea costurilor, au explicat responsabilii de lucrări. Astfel, s-a redus înălțimea catedralei de la 98 la 72 de metri și au fost deplasate turnurile înspre catedrală, astfel ca un perete al turnului să facă corp comun cu peretele catedralei (între cotele -8,6m și +23,00 m). De asemenea, s-a etapizat execuția astfel încât catedrala să poată fi pusă în funcțiune cu costuri minime. În acest sens s-a renunțat la această etapă la execuția turnurilor, dar și a cupolei principale, s-a mai renunțat la execuția platformei de circulație, de la cota 0 și a copertinei aferente, dar și la execuția finisajelor exterioare.

Faza 5 este ultima cu cifre făcute publice: urmează în 2015, se va lucra între 35,20 și 49,73 metri și are costuri estimate de 355.000 de euro. Cât despre un deadline pentru finalizarea Catedralei, niciunul dintre constructori nu se încumetă să avanseze date. Așa că „Dumnezeu știe când” este singurul termen dat chiar de constructorii care de obicei lucrează pe grafice complete de lucrări, cu deadline-uri și termene de predare care implică elementele clasice de genul zi-lună-an. „Multe dintre clădirile la care am lucrat nu mai există acum. S-a dus Napochimul, s-a dus o parte din Terapia. Măcar despre aceasta știm că va rămâne după noi”, spune, consolat, directorul TCI. „S-a zidit aici o sticlă de șampanie, care are înăuntru o hârtie pe care sunt trecute numele constructorilor. Am trecut-o și pe nepoată-mea”, ne împărtășește domnul Ștefan din șantier, unul dintre membrii echipei care urcă zilnic scările amețitoare ale construcției.

Broșura de prezentare a proiectului se încheie cu îndemnul-slogan „Donați o dală pentru Catedrală”.

Bugetul. Câte milioane de euro a „înghițit” Catedrala, cât a dat Statul, de cât mai e nevoie

Potrivit datelor oferite de reprezentanții Episcopiei, de la începerea lucrărilor, cheltuielile pentru construcție au ajuns la aproximativ 2,6 milioane de euro, dintre care 1,6 milioane de euro după reluarea din 2011 a șantierului. O parte semnficativă a costurilor, de aproape 30% din total, a fost acoperită din fonduri publice, cu bani de la stat. Pentru închiderea construcției și ridicarea „la roșu” a catedralei, beneficiarul lucrării mai are nevoie de 300.000 de euro. „O mică parte din sumă există, dar se lucrează în continuare la colectarea fondurilor. Încercăm să ajungem să acoperim clădirea și, ceea ce e foarte important pentru noi, să nu oprim șantierul. Au fost momente când șantierul a fost închis – am avut probleme cu infiltrațiile de apă, lucrările se deteriorează sau sunt necesare cheltuieli importante pentru protecția lor. Așa că încercăm să nu oprim lucrările, să mergem înainte, chiar și într-un ritm mai lent, când nu ne permitem altfel”, a explicat preotul Daniel Avram, purtător de cuvânt al Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla. „Bani sunt destul de puțini. Au venit și de la credincioși, dar nu putem susține o investiție de asemenea dimensiuni doar cu donații de la credincioși. Ne-a ajutat și statul, mai există organizații, inclusiv din străinătate care contribuie. Sper să reușim să adunăm și suma aceasta de care mai e nevoie, care nu e foarte mare, pentru a închide această fază de lucrări”, a mai spus preotul, care a subliniat că instituția pe care o reprezintă face eforturi pentru a nu lăsa șantierul de izbeliște.

Amintim că obiectivul din Piața Cipariu, catedrala proiectată la 98 m (redusă apoi la 72 m), a făcut de-a lungul vremii obiectul criticilor unor specialiști în urbanism, care au pus în discuție apariția-șantier („fantomă” părăsită o bună bucată de timp) de mari dimensiuni dintr-un punct-cheie al orașului. „Bisericile sunt obiective importante ale orașului. Catedrala e desigur importantă pentru noi și pentru credincioșii greco-catolici, dar și pentru oraș. E într-adevăr foarte mare această clădire, dar mai există acolo Caritas, spații de conferințe. E o clădire impozantă, sigur. Poate prea mare pentru timpurile în care suntem, mă refer inclusiv la criza economică. Dar trebuie spus că după 1990 a fost un moment de euforie, credincioșii noștri și-au dorit înapoi bisericile confiscate de comuniști, iar dacă nu a fost posibil s-au gândit să facă altele. Noi dorim să ducem la capăt această construcție, să nu o lăsăm așa, e unul dintre cele mai importante edificii pe care le vezi când intri în oraș, dinspre Turda. Am refăcut proiectul, s-a micșorat, s-au redus dimensiunile și s-au schimbat soluțiile. Sperăm să îl vedem finalizat în curând, măcar la această fază, cu structura acoperită”, a mai precizat purtătorul de cuvânt al episcopiei.

Momente-cheie în șantierul de 23 ani

Sfințirea pietrei de temelie – 1991

Începerea construcției – 1992

Etape de construcție:

Proiect 1 – 1993

Proiect II – 2009

Proiect III – 2010 (reducerea dimensiunilor)

 FOTO: Mihai HENDEA, Kristina Reștea

Nici un comentariu

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.