Închide

FOTO/ VIDEO Vizită pe la casele care “trăiesc” cu vedere spre apă

DezvoltareEconomieReportajTop NewsUncategorized by Kristina Reştea - Jul 31, 2016 0 614

Frumoase şi impunătoare, modeste şi ascunse, frumoase ori urâte (după gustul “ctitorului”), se înşiră, cu un pic de decor verde, în apropierea Someşului. Sunt casele ridicate pe mal de apă, subiect de revistă Someş Delivery (desfăşurat în 18 – 19 iunie, la ediţia de 2016) şi tur de vizitare, prilej cu care Actualdecluj.ro a surprins câteva momente din vieţile acestor imobile şi ale locatarilor lor.

„Strada Gavril M. Musicescu – compozitor”, scrie pe plăcuţa prinsă de gard, care desparte strada de o casă galbenă, cu etaj, străjuită de câţiva copăcei şi un trandafir. De cealaltă parte a drumului: râul.

DSC_2374

Unul dintre proiectele Someş Delivery a propus un tur de case de pe mal de Someş şi de aici începe. Paula Boarţă, Simona Or-Munteanu şi Bianca Dimitriu au propus mai întâi un loc unde să adune poveşti de pe Someş, care s-a concretizat la ediţia din 2016 în revista Someş Expres.

DSC_2368

DSC_2369

 

După lansarea ei oficială, s-a pornit şi pe un traseu de vizitat case care trăiesc, cu locatarii lor, pe mal de apă, iar turul începe pe strada Musicescu. Întâmplător (sau nu), aici e casa în care a crescut preşedintele filialei Transilvania a Ordinului Arhitecţilor, Szabolcs Guttmann, care s-a alăturat şi el turului. “Tata era profesor de muzică, a vrut să construiască o casă şi, aici, era obligatoriu să se facă o casă cu etaj. Aşa că am trăit cu un vecin, fiindcă familia unui profesor nu îşi permitea să locuiască singură în aşa o casă. Îl ştiam pe Toduţă (Sigismund Toduţă, compozitorul, n.red.). Avea un Fiat 500, într-o vreme când puţini accesau cu maşina acest teritoriu. A rămas chiriaş, într-o casă din vecinătate, era prieten cu tata. El nu mai e de mai bine de 20 de ani şi acea proprietate în care locuia Toduţă a rămas în gestiunea fundaţiei care îi poartă numele. De 8 ani intru pe aceeaşi casă a scării, iar acum un an am amenajat-o la o şcoală de vară”, povesteşte Guttmann.

DSC_2376

 

Şi aşa se leagă lucrurile: de la casa în care locuia Guttmann – tatăl, profesor de muzică, mergem spre casa unde locuia Toduţă şi unde, într-un apartament (din acelaşi imobil) stă acum şi Guttmann – fiul, arhitect, vecin cu fundaţia Toduţă.

Urcăm nişte trepte spiralate şi ajungem într-un apartament de casă, cu pian. Cu pian şi poze, şi diplome, şi fotografii. Aici a trăit, o vreme, (cândva) cunoscutul compozitor Sigismund Toduţă, de care mai aminteşte acum în oraş şi numele colegiului de muzică. “Casa Toduţă”.

DSC_2398

 

DSC_2393

DSC_2392

DSC_2386

“Mai încolo există str Franz Liszt, colţ cu Bartok, mai e şi str Traian Grozăvescu (tenor), spre Grigorescu, e zonă de muzicieni”, constată Mihai Ghircoiaş, reprezentantul Fundaţiei Toduţă. “În Iaşi sunt 16 case memoriale; ei sunt mai modeşti şi cu atât mai mândri şi conştienţi de moştenirile lor. Aici în Cluj nu sunt prea multe case memoriale; mai există casa David Prodan – istoricul, care e locuită şi casa unde a stat Lucian  Blaga în Andrei Mureşanu, se spune. Şi casa unde a stat Agârbiceanu. În rest, mai există case memoriale ale maghiarilor”, aminteşte Ghircoiaş. În apartamentul în care compozitorul a locuit 30 de ani e acum sediul fundaţiei Toduţă, care se îngrijeşte de lucruri lăsate de fiu, unicul moştenitor, stabilit în Germania. “Toduţă poate fi menţionat, după George Enescu, ca fiind următorul compozitor important. Ar fi bine să îi ştim pe cei mai importanţi 2, 3, 4 oameni din fiecare domeniu. Toduţă e unul dintre acele personaje care au ştiut să recupereze timpul pierdut, care au redus decalajele dintre noi şi alţi europeni”, spune “custodele” casei.

DSC_2391

DSC_2380

DSC_2385

Casă care se întreţine din drepturile de autor ale compozitorului, fiindcă operele sale se cântă în continuare, iar ele susţin activitatea fundaţiei. „E ceva unic aici, nu există în ţară un loc unde să se păstreze în acest fel moştenirea lăsată de o personalitate, neaparţinând de o instituţie de stat”, spune îngrijitorul casei. Revenind la muzician, a cărui figură veghează preocupată din rame vechi… era impunător şi demn, arăta şi saluta ca un preot de la Vatican, întinzând două degete, după cum aminteşte reprezentantul fundaţiei care îi poartă numele. Şi încă o amintire rămasă: Toduţă a făcut parte din generaţia profesorilor în costume. Aşa considerau ei că te prezinţi în faţa celor pe care îi înveţi.

Toduţă nu a cumpărat niciodată casa, a rămas ani în şir chiriaşul unui geamgiu, aminteşte Guttmann, care povesteşte despre felul în care a găsit casa, înainte de a intra cu lucrări, în cadrul unei şcoli de vară. „Domnul Toduţă, aşa elegant cum era, era atât de normal, încât nu a intrat în polemici cu geamgiul, iar casa scării era împodobită de ferestrele proprietarului, el urca pe scara servitorilor. Comuniştii au ras tot în 60 de ani sau le-au dat caselor funcţiuni care să distrugă ceea ce era. Când am lucrat cu şcoala de vară la casa scării am găsit decoraţia interbelică. Garantat şi aici aveam pictură intebelică, dată cu varul înainte să vină Toduţă, că s-a făcut humă. Merită puţină atenţie această casă, iar dacă avem şi pictura originală, avem sobele originiale, uşi… avem şi casa frumoasă şi omul valoros care a stat aici. Casa aceasta a fost construită de un mare filolog interbelic”, a amintit Guttmann.

După întâlnirea Toduţă – Someş Delivery rămâne un posibil plan de viitor: casa ar putea fi deschisă, cu un concert, pentru organizatorii şi participanţii unei ediţii viitoare.

DSC_2404

 

Vecini de casă cu pian – o “clădire-ciupercă” şi un night bar. “Galant”.

DSC_2408

Pe strada Ion Ghica (la un colţ de stradă, mai precis) e sediul unui ONG care vrea să promoveze pacea – PATRIR – şi, tot aici, în una din casele din curte, locuieşte şi norvegianul care îl conduce. „La Cluj e al treilea cel mai mare centru al PATRIR din lume, au venit 4000 oameni o dată pentru un program de iniţiere”, menţionează Kai Brand-Jacobsen. S-au gândit locatarii să facă aici un colţ de stradă mai atractiv, din punct de vedere arhitectural? Răspunsul e negativ, cu regret. „Noi nu suntem proprietari, nu investim”. Aici s-a „tăiat” din colţ, fiindcă s-a tot lărgit strada, explică arhitecţii din grupul care a pornit în tur.

DSC_2417

Norvegianul se declară însă, chiar şi aşa, fan al zonei. Şi al Clujului, în general. „Asta e casa noastră, aici locuim, cu soţia şi cei doi copii. Locuim de 13 ani pe mal de Someş, e frumos pe mal de Someş. Am fost în 100 de ţări în lume, dar pot să spun că m-am îndrăgostit de Cluj, e un oraş minunat, iar aici, lângă Someş e superb. Parcul e aici, este şi cel mai mare teren de tenis din zonă la 10 minute distanţă, sunt piscinele olimpice, locuri de joacă pentru copii. Copiii spun „bună dimineaţa, Someş”. E parte din rutina zilnică în fiecare dimineaţă”, spune Kai.

Câţiva paşi mai departe, o casă impunătoare se zăreşte dincolo de gard. E impunătoare şi distantă. Aici nu se intră. „Casa Rădulescu”.

DSC_2411

„Am vorbit cu cineva care locuieşte aici, spunea că locuinţa a fost cumpărată de părinţii lui, înainte era a familiei Rădulescu. El, copil fiind, spunea că trăia în turn ca un prinţ, era prinţul de pe malul Someşului, ca în vilele de pe Loire. Aşa prezenta el zona asta. În spate au mai vândut din proprietate, s-au construit altele”, povesteşte Simona din istoria locului. După spusele locatarului de acum, scriu redactorii Someş Expres, casa ar fi fost construită de doctorul Rădulescu (acelaşi care a dat numele stadionului CFR), după care a fost locuită de o familie de evrei, apoi a fost moştenită de o doamnă, de la care părinţii săi au cumpărat casa în anii ’80.

Mergem mai departe.

La începutul străzii Grigorescu, câteva case impunătoare stau, vecine de mai de departe, cu atmosfera Someşului. Aici, una dintre porţi se deschide primitoare şi, după ce urcăm pe o alee îngustă, bordată de viţă de vie, dăm şi de prima locatară. Dincolo de tufele de trandafiri, doamna, îmbrăcată şi ea în capot cu flori, salută grupul curios.  Aţi văzut concertul (recent, pe mal de Someş)? „Am stat pe balcon, până a venit ploaia”, e răspunsul. „Nici nu am pus flori aici, că e foarte cald”, ne lămureşte ea, de pe balconul cu vederea cea mai spectaculoasă.

DSC_2441

Aici e frumos, dar învechit, ar fi nevoie de intervenţii şi renovări. Aflăm că există trei proprietari ai casei, printre care nu se numără şi statul. „Atunci e o problemă privată”, lămureşte arhitectul Szabocls Guttmann. „Primăria renovează blocuri. Şi noi de atâta am avea nevoie – de ajutor, aşa ar fi normal. Sunt ornamente aici, casa asta e cu mult mai frumoasă decât un bloc. Măcar să renoveze. Şi acolo plătesc proprietarii, dar măcar să se plătească eşalonat. Aici trebuie să pun banii jos şi de unde?”, se întreabă doamna cu flori, de pe terasa ei prea însorită.

Urcăm mai departe şi, aici, e o altă căsuţă, cu altă intrare, la familia Munteanu. Informaţii sunt în Someş Expres. Casa a fost cumpărată în 1950, cu grădină şi chiriaşi din oficiu, de la un proprietar care nu locuia acolo. Casa era împărţită între cei cinci membri ai familiei sale, povesteşte Lucia Munteanu, şi profesorul universitar Nagy Istvan, violonist şi dirijor în orhestra Operei Maghiare, care locuia cu chirie; după care a urmat un schimb de locuinţe şi o reaşezare.

DSC_2446

DSC_2458

Mamă de două fiice, una arhitectă, cealaltă pianistă, Lucia Munteanu povesteşte că la casa de pe deal e mereu ceva de făcut. „Vrem să pavăm aici sus, aşteptăm oamenii din şantier”, spune doamna din casa cu pian (încă o casă cu pian aproape de Someş). Dacă ieşi în grădina verde, din spate, de pe deal, vezi oraşul.

DSC_2457

DSC_2455

„De aici se vede tot Clujul, şi cartierul Zorilor, şi centrul. Când nu sunt frunze iarna, se vede şi turnul catedralei. Aici nici nu simţi că eşti în Cluj-Napoca, nu simţi aglomeraţia, parcă eşti cumva la ţară, în centrul oraşului”, spune Simona Or-Munteanu, parte a echipei de proiect, care a şi locuit în casă cu vedere spre Someş.

Despre ce înseamnă Someş Delivery şi ce evenimente a adus pe mal de râu, găsiţi mai multe informaţii aici:

Nu e (doar) loc de festival! E râul care ne străbate oraşul. Ce facem cu el?

şi

FOTO/ VIDEO Aşa au arătat malurile Someşului timp de două zile. Ce rămâne după Someş Delivery II

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro
și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității
„Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism.
Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu