FOTO Înainte şi După. Cum ar putea arăta Clujul pe malul Canalului Morii: poduri, gradene, spaţii verzi şi hotelul Cristian demolat
ActualitateAdministrațieDezvoltareTop NewsUncategorized by Kristina Reştea - mart. 06, 2016 0 5789
E prins în hăţişuri de vegetaţie sălbatică ori scăpat ca firav firicel de apă printre clădiri şi maşini, a rămas ca „accesoriu” al vreunui şantier din Clujul cuprins de avânt imobiliar sau, pe alte porţiuni, a fost pur şi simplu îngropat sub betoane în favoarea traficului auto – cam aceasta e soarta Canalului Morii, unul dintre cursurile de apă care ne traversează oraşul. Traseul betonat, asaltat de construcţii sau pur şi simplu ignorat nu intră pe lista de preocupări imediate ale administraţiei, dar, la fel ca în alte câteva cazuri, societatea civilă este cea care ia iniţiative. Câţiva studenți ai facultăților de ahitectură și peisagistică, sub îndrumarea unor specialişti au studiat zone de pe traseul Canalului Morii şi şi-au sintetizat propunerile într-o broşură. Scopul declarat al echipei de proiect: crearea de spații publice care să devină „locurile de ieșit din casă ale clujenilor”. Workshopul de design urban a fost realizat de echipa Experiment 5 în cadrul ZAIN Design Expressions (prima ediţie a festivalului de design de la Cluj, organizat în 10-15 noiembrie 2015).
Incursiunea a început cu un workshop de design urban care s-a desfășurat în perioada 10- 15 noiembrie 2015, sub îndrumarea a câtorva specialşti: Tiberiu Ciolacu, Benjamin Kohl (Planwerk), Vlar Rusu, Marius Cătălin Moga (Minimass) și Klaus Birthler (undaverde). Studenții au analizat 5 tronsoane ale cursului de apă, cu scopul de a înțelege caracterul spațiilor publice aferente Canalului Morii, punctele forte și problemele care apar în exploatarea acestora.
În urma analizelor a rezultat broşura cu propuneri de intervenții punctuale, adaptate fiecărei zone și ușor de implementat, care ar avea, spun participanţii, „un impact maxim asupra spațiului public”. „În încercările prin care trece în procesul său de dezvoltare, Clujul tinde să uite de micile sale comori. Ascuns de timp, de procedurile îndelungate și de ignoranța generală, Canalul Morii este una dintre ele. De-a lungul celor 7.3 km pe care Canalul Morii îi parcurge, acesta străbate cinci cartiere ale orașului, dezvăluindu-se sub diferite aspecte: natural, rezidual, amenajat, acoperit sau parazitat de diferite construcții. Mai mult decât conexiunea fizică pe care acesta o creează în interiorul orașului, cursul de apă are potențialul de a genera spații publice care să devină locurile de “ieșit din casă” ale clujenilor. Pentru că dorim să descoperim potențialul și provocările pe care le implică activarea spațiilor publice aferente unui curs de apă, am pornit într-o plimbare pe Canalul Morii”, explică membrii echipei de proiect, Experiment 5.
Aşadar, câteva imagini surprinse de echipe pe parcursul plimbării pe Canalul Morii (sursa imagini – brosura Experiment 5):
Tronsonul Rozelor (Coordonator Marius Cătălin Moga. Echipa: Bogdan Chioran, Silvia Dragoş, Dan Pintea, Robert Vasiluţ)
Situl studiat se întinde de la punctul de confluență al Canalului Morii cu râul Someș, în partea estică, până la intersecția cu strada Plopilor în partea vestică. Cum arată situaţia descoperită? „Vegetația s-a dezvoltat nestingherit pe parcursul anilor, fără intervenții vizibile de toaletare. Atractivitatea spațiului se datorează în principal cadrului natural, specific cursurilor de apă, ce se armonizează cu zonele amenajate din proximitatea sitului. Vegetația din zona studiată este formată exclusiv din specii foioase, cele mai regăsite fiind sălciile, plopii, arinii și nucii. Observăm o diferență clară între vegetația abundentă de pe malul sudic al canalului și cea de pe cealaltă parte, care e mult mai aerisită, cu multe puncte de perspectivă spre apă și taluz. Marele deficit al zonei este dat de lipsa conexiunilor pietonale și velo, cât și a trecerii dintre cele două maluri”, a punctat echipa de proiect în jumătatea cu „Astăzi” a broşurii.
Există însă şi propuneri în cealaltă jumătate de pagină – pentru „Mâine”.
Apar, deocamdată în desene: un punct de belvedere, un pod, un traseu peste garajele din zonă (unul demolat pentru elibararea accesului), dar şi vechea moară integrată în traseu pietonal. „Propunerile se axează în principal pe restabilirea traseelor conectoare de-a lungul cursului de apă și a zonelor adiacente acestuia. Ca punct de pornire s-a urmărit reconfigurarea traseului longitudinal existent și îmbunătățirea relației cu apa. Se propune un nou traseu pe cornișa taluzului, realizat într-o manieră cât mai puțin invazivă, și legături transversale, care unesc malurile Canalului Morii creând trasee scurtcircuit care leagă punctele de interes ale zonei. Se mizează și pe importanța spațiilor deschise care vin în completarea traseelor create. Asftel, se pune accentul pe marcarea unei zone de belvedere care devine un punct de perspectivă peste Someș, crearea unei piațete minerale în apropierea bisericii și revalorificarea singurei mori rămase pe traseul Canalului Morii”, propune echipa.
Tronsonul Salcâmului (Coordonator Klaus Birthler. Echipa: Sebastian Ciobanu, Ionuţ Drogoţel, Daniela Mureş, Daniel Roşu)
În vecinătatea străzii Salcâmului, Canalul Morii traversează o zonă cu un caracter puternic rezidenţial. Acesta „aduce beneficii din punctul de vedere al utilizatorilor constanţi ai zonei studiate, dar şi o serie de dezavantaje date de ocuparea parazitară, de lungă durată, a spaţiilor adiacente cursului de apă”, arată echipa care a parcurs acest tronson. „Unul dintre principalele obstacole care fac dificilă introducerea tronsonului într-un circuit de agrement şi loisir îl constituie aproprierea ilegală a unor fâşii de mal de către proprietarii terenurilor aflate în vecinătate şi împrejmuirea acestora – în partea de sud. La nord, observăm existența garajelor şi a parcajelor la nivelul terenului, care se interpun între traseul destinat pietonilor şi malul canalului. Cu toate acestea, zona are potenţialul de a deveni un element cheie în realizarea traseelor pietonale şi velo care conectează oraşul”, se menţionează în analiză.
Există şi aici propuneri pentru crearea de spaţii publice, chiar în defavoarea unor garaje existente. „Având în vedere păstrarea caracterului zonei, propunerile vizează redescoperirea Canalului Morii prin intervenții minimale. Concret, pe porţiunea cuprinsă între Sala Sporturilor şi zona Fabricii de Bere se propun două traversări ale apei – pietonal şi velo, care creează o dată cu apariţia lor şi noi puncte de perspectivă asupra canalului. Se propune de asemenea redarea în folosul comunităţii a două fâşii de teren public ocupat impropriu de obstacole, precum garaje, garduri şi parcaje. Prin combinarea suprafeţelor verzi cu cele minerale, noul spaţiu amenajat devine unul destinat activităţilor specifice timpului liber. Conexiunea dintre cele două puncte de traversare şi spaţiul liber se face de-a lungul canalului printr-o potecă cu locuri de şedere şi o zonă de interacţiune directă cu apa care ia forma unor gradene”, propune echipa responsabilă de acest tronson.
Tronsonul Argeşului (Coordonatori Tiberiu Ciolacu şi Benjamin Kohl. Echipa: Mădălina Pop, Cătălin Pop, Sorin Pop)
Acestă bucată „prinde” centrul istoric al Clujului – tronsonul studiat se află între strada Argeș și frontul locuințelor la sud de această stradă, unele dintre ele având pod de acces peste canal. E o zonă unde se înghesuie o piaţă, construcţii, dar şi un hotel construit ilegal pe o bucată de trotuar. „Imaginea generală a spațiului public este în prezent una haotică și, în ciuda potențialui oferit de apropierea de centru și de un curs de apă, zona funcționează doar ca spațiu de desfacere a pieței agroalimentare din apropiere, în timpul orelor de funcționare ale acesteia. Studiind disfuncționalitățile zonei, putem observa în primul rând tarabele comerciale care acoperă parazitar canalul și îl fac aproape imperceptibil pentru pietoni pe aproape jumătate din strada Argeș. Prezența hotelului Cristian îngustează în mod invaziv trotuarul și în consecință spațiul carosabil. Traficul intens și prezența mașinilor parcate de ambele părți ale carosabilului, strâmtează spațiul dedicat pietonilor pe ambele sensuri de circulație”, sintetizează studiul.
Intervenţiile propuse ar schimba hotărâtor aspectul zonei: se recomandă descoperirea unor porţiuniuni acum „închise” ale Canalului, dar şi demolarea hotelului Cristian. „Se propune transformarea zonei studiate într-una de tipul shared space creând o bandă auto cu sens unic, o pistă de biciclete cu dublu sens și o zonă de promenadă de-a lungul canalului. Parcarea mașinilor se va muta în parcarea supraterană din apropiere. Tarabele existente care acoperă Canalul Morii sunt înlocuite, odată cu descoperirea acestuia, cu tarabe mobile, dispuse de-a lungul spațiului de promenadă, care să permită continuarea activității comerciale, dar și cu locuri de ședere. Hotelul Cristian se propune a fi demolat, amenajându-se un spațiu public. Se propun intervenții de toaletizarea copacilor, îndepărtarea tarabelor parazitare ce acoperă canalul, precum și un studiu de iluminat public”, arată echipa responsabilă de tronsonul care trece prin centrul istoric.
Tronsonul Scorţarilor (Coordonator Vlad Sebastian Rusu. Echipa: Mădălina Doroftei, Anda Gheorghe, Mădălina Perju)
Acest tronson al Canalului Morii, cuprins între străzile Buftea și Crinului, a beneficiat de amenajarea unei promenade pietonale o dată cu realizarea ansamblurilor de locuințe din cartierul Mărăști, în anii ‘80. “Este deocamdată singura intervenție urbanistică de valorificare a cursului canalului realizată în afara zonei centrale a orașului. Lipsa mobilierului urban, a iluminatului nocturn, precum și distanțele lungi între legăturile dintre cele două maluri nu încurajează utilizarea acestui spațiu public de către locuitori, cu toate că acest traseu oferă o alternativă de traversare pietonală plăcută între cartierul Mărăști și zona pericentrală a orașului. Această zonă se remarcă totodată și ca o rezervă considerabilă de spațiu verde, ce oferă un microclimat și un ecosistem unic într-unul din cele mai aglomerate și poluate cartiere ale Clujului”, arată echipa responsabilă de această bucată de Canal.
Abordarea aleasă de arhitecţi: reactivarea spațiului public prin intervenții minime, utilizând în mare parte elementele existente. „S-a dorit rezolvarea unor probleme funcționale și de acces, precum și definirea unui context urban care să permită o dezvoltare ulterioară a acestei zone, fără costuri suplimentare. În acest sens propunem arta ca temă principală a noului traseu, oferind ocazia unor intervenții creative folosind fondul construit prezent pe sit, precum zidul fostei incinte a fabricii Napolact. Obiectele de mobilier și amenajările exterioare au fost gândite să fie cât mai eficiente și să aibă o rezistență cât mai mare, asigurând totodată atât siguranța utilizării, cât și cea a deplasării utilizatorilor în proximitatea lor, prin compensarea lipsei iluminatului public cu cel al iluminatului arhitectural-ambiental”, se arată în prezentare.
Tronsonul Iazului (Coordonatori Tiberiu Ciolacu şi Benjamin Kohl. Echipa: Larisa Bucătariu, Iunia Buricescu, Edith Heczei, Alexandra Lucaci)
Tot în Mărăşti rămânem şi pentru următoarele propuneri de spaţii publice utilizând traseul apei. Tronsonul Canalului Morii aferent stăzii Iazului are potenţialul de a deveni punctul de legătură în conturarea unei reţele de spaţii publice în cartierul Mărăşti, spun iniţiatorii propunerilor. „Se observă înşiruirea de spaţii care ar putea anima traseul adiacent cursului de apă. Pe lângă parcul Farmec care este deja frecventat constant de locuitorii zonei, alăturarea unor terenuri publice Canalului Morii permite realizarea relaţiei directe cu apa. De asemenea, clădirea actualului punct termic, integrată în traseul creat, poate aduce beneficiile unui spaţiu închis cu destinaţie publică. Desigur, există şi elemente care îngreunează actuala utilizare a zonei, precum dificultatea accesului pietonal, prezenţa obstacolelor fizice şi a construcţiilor aflate la buza canalului. Cu toate acestea, potenţialul zonei poate fi uşor relevat prin intervenţii corespunzătoare”, crede echipa de proiect.
Care sunt propunerile sintetizate de participanţi? Apar piaţete, gradene, trasee pietonale continue. Spaţii pentru pietoni. „Luând în considerare reconversia punctului termic de lângă Canalul Morii, în jurul acestuia se va amenaja o piaţetă, ce va servi drept loc de socializare. Două poduri vor servi drept puncte de legătură între aceasta şi parcul Farmec, iar accesul la apă se va crea prin realizarea unor gradene pe malul nordic ce coboară până la nivelul apei. Pe al doilea tronson promenada continuă pe malul sudic şi se deschide spre apă printr-o serie de gradene, iar înspre strada Gorunului se formează o piaţetă, punct de legătură între Canalul Morii şi stradă. Pe strada Iazului se propune reorganizarea spaţiilor minerale (trotuare, parcări) şi a spaţiilor verzi, pentru a crea un traseu pietonal continuu pe ambele maluri ale Canalului Morii”, propune echipa care a analizat acest tronson din Mărăşti.
Pentru „Fratele mai mare”, Someşul, adminisraţia a promis concurs:
S-a promis concurs pentru reamenajarea Someșului. Care e stadiul procedurii
După „plimbarea” într-un viitor posibil, vă invităm şi la o privire spre trecut:
