Închide

FOTO Înainte / În șantier/ După: cum arătau și cum arată spațiile publice ale orașului

AdministrațieDezvoltareEconomieRecomandarea redacției by Kristina Reştea - iul. 11, 2016 0 8697

Bulevardul Eroilor, Piața Unirii, Piața Muzeului, Parcul Central – sunt spațiile publice ale orașului care au trecut prin lucrări de reabilitare, controversate sau nu, apreciate și, pe alocuri, criticate, dar, în oricare dintre variante – adoptate imediat de oameni. Pentru că, în general, dacă le oferi un loc sau o ocazie, clujenii au arătat că știu sa folosească orașul. De fapt, uneori chiar și dacă nu au infrastructura necesară (sau tocmai fiindcă nu o au) oamenii populează cu evenimente spații considerate, de obicei, neatractive sau aflate în mare nevoie de intervenții. Despre spațiile publice a vorbit recent într-o prezentare și arhitectul-șef al orașului, Ligia Subțirică, trecând prin istoria (cu reabilitări) a câtorva locuri din Cluj. Aceasta subliniază că cea mai potrivită procedură pentru intervenții în spațiile publice valoroase ale orașului e lansarea de concursuri de soluții și anunță că urmează unele, aflate deja în pregătire. Cu toate acestea, deocamdată singurele astfel de concursuri din istoria recentă a orașului au fost cele pentru Bulevardul Eroilor și Piața Unirii (de acum zece ani, cu un proiect încă incomplet pus în practică) și cel pentru Centrul Cultural Transilvania (care încă nu a fost pus în aplicare).

Subțirică a făcut trecerea în revistă a reabilitării de spații publice cu ocazia deschiderii unei școli internaționale de vară.  Aceasta a avut ca temă “spațiile urbane supuse factorilor de risc” și s-a desfășurat în perioada 4-10 iulie, la Casino- Centrul de Cultură Urbană din Cluj-Napoca. Proiectul a fost derulat la Cluj-Napoca de echipa Scena Urbană, la inițiativa profesorului arhitect Paola Rizzi din Italia, în parteneriat cu OART și Primăria Cluj-Napoca. Tema prezentării arhitectului șef, legată de tema propusă: „riscul succesului”. Dacă succesul e discutabil, riscul e clar: pentru că o dată cu spațiile „noi” apar și presiuni de utilizare noi.

Menționăm că imaginile fac parte din prezentarea susținută de Ligia Subțirică, în deschiderea Școlii de Vară.

Vă propunem, așadar, un tur prin oraș (în trecut și în prezent):

PIAȚA MUZEULUI

Mai întâi, Piața Muzeului, fosta Piață Carolina Augusta (sau „Piața Mică”) era dominată de prezența Mănăstirii Franciscanilor. Apoi, cu schimbarea perioadelor, s-a modificat și aspectul pieței: a apărut obeliscul și spațiul verde, rondoul, arborii. 

Picture1

Picture2 Picture3

 

Piaţa a trecut și prin epoca socialistă și prin lungii ani de tranziție. Efectele „modernității”: piața a fost invadată de mașini, iar „gândacii”- automobile au ajuns să se cațere în jurul lui Daicoviciu, descrie Subțirică.

 

 

Picture4

Picture5

Apoi au venit intervențiile și crearea „insulei” pietonale: s-a scos circulația și s-a introdus pardoseală de granit. Proiectul de transformare a Pieţei Muzeului în zonă pietonală a fost demarat în 2005 de către Primăria Cluj-Napoca și a fost declarat finalist în cadrul competiţiei internaţionale Premiile Europene pentru Spaţii Publice Urbane 2010. „Primele terase se aflau pe partea nordică a pieței și erau monocrome”, descrie Subțirică.

Imagini din șantier:

Picture6

Picture7

Picture9

Și fără șantier:

Picture10


Picture12

Picture13

 

Și acum? Acum e „luptă la baionetă”, pentru ocuparea spațiului. „Vânzători de obiecte „tradiționale”, cârnați, lenjerie, orice. Acum au apărut și frigidere, iar unii proprietari își leagă scaunele cu sârmă, în timpul nopții, fiindcă le e prea lene să le pună înăuntru”, arată Subţirică. Cât despre spațiul unde s-au instalat terase, acesta e tot mai mare de la un an la altul – terasele au cucerit (confiscat?) locul.

 

Picture15

Picture16

Picture17

Picture18

Picture19

Picture20

 

În mai, primăria a avut și o acțiune în această zonă, însă nu pentru a proteja spațiul public, ci tot în favoarea teraselor: a ridicat băncile din piață pietonală a orașului – Piața Muzeului. Motivația primăriei s-a legat de sesizările venite de la proprietarii de terase și clujenii care le folosesc, care s-ar fi plâns că pe bănci stau oamenii străzii când vin să primească o mâncare, gratuit, de la Mănăstirea Franciscană sau de la inițiativa O masă caldă și aceștia deranjează, pentru că nu sunt curați. După protestele societății civile, băncile s-au reinstalat. Ele sunt însă destul de greu accesibile, tocmai din pricina teraselor private.

Vezi și:

Pac-pac! S-au întors băncile în Piața Muzeului

Picture21

Picture22

 

Pe de altă parte, arhitectul șef vorbește însă pro-spațiu public. „Nimeni nu are nimic cu terasele, dar trebuie să vezi contextul. Terasele au tot avansat, se cațără pe monumente. Tot ce s-a câștigat tinde să se degradeze; le dai amendă, dar din ce câștigă o noapte plătesc trei amenzi”, spune reprezentanta primăriei. “Locul a ajuns să se apropie (ca imagine) de o Medină, nu mai e un sâmbure de Europă Centrală”, sintetizează Subțirică. Soluția ar putea să vină tot de la societatea civilă: cu o reacţie de tipul „e înghesuială, nu mai merg acolo”. Și totuși, Piața Muzeului e unul dintre foarte puținele locuri de refugiu, de stat la terasă altfel decât înconjurat de trafic.

BULEVARDUL EROILOR

O „pastilă de repaus” pe centru și circulație stânga – dreapta – aceasta era structura Bulevardului Eroilor, înainte de şantier. Între timp, s-a pietonalizat, dar numai pe jumătate, iar proiectul desenat de Planwerk (în urma unui concurs) nu este nici azi pus în aplicare complet, la mai bine de zece ani de când a fost anunțat (în Piața Unirii mai e de lucru). „E foarte greu să schimbi circulația în centru, direcția Est – Vest e dominantă în Cluj. Lucrurile s-ar mai putea îmbunătăți dacă se va realiza centura ocolitoare de Sud, proiect amânat din cauza unor probleme în justiție”, amintește Subțirică. S-a optat totuși pentru o semi-pietonalizare.

Bulevardul Eroilor, înainte de lucrări:

 

Picture23

Picture25

Pietonalizarea, reorganizarea şi reamenajarea bulevardului, finalizate în 2007, reprezintă prima secţiune a unui proiect care include şi Piaţa Unirii. S-a reabilitat instalația subterană, s-a pavat cu granit latura nordică și s-au pus tei.

Picture26

Picture27

Picture28

Au apărut pietoni, terase și… prisme publicitare, amintește arhitectul-șef al orașului. „Asta deși pe Eroilor există cilindri de afișaj, considerați, la vremea apariției lor, prea mari. Presiunile pe spațiul nou creat sunt mari, au apărut acele prisme publicitare din cauza cărora nu mai vedeai ceea ce voiai să vezi – clădirile de vizavi, terasele”, spune Subțirică.

Sunt subiecte asupra cărora Actualdecluj.ro a mai atras atenția. Citește și:

Curăţăm un pic Oraşul? (text pentru care a fost chemat în ajutor Karl Lagerfeld)

Picture31

 

Picture32

Picture30

 

PIAȚA UNIRII

De aici, ajungem și în Piața Unirii. „Work in progress”, nefinalizată nici acum. „Înainte să înceapă lucrări aici, oamenii doar treceau prin Piața Unirii și, eventual, stăteau câteva minute. Erau bannere și cabluri supraterane”, amintește Subțirică. Trebuie să menționăm însă că existau, pe atunci, și spații verzi în Piața Unirii (puțin accesibile), pe care unii dintre locuitorii orașului le regretă și acum.

 

Picture36

Picture37

Picture35

Picture38

Picture40

Picture39

Picture42

S-au realizat, de asemenea, săpături arheologice și a fost restaurată statuia regelui Matei Corvin. „Proiectul a propus un spațiu unitar, cu pardoseală din blocuri de granit și un capac de sticlă peste săpăturile arheologice”, aminteşte Subţirică.

Imagini din timpul lucrului:

Picture41

Picture43

Picture46

Picture45

Picture44

 

Acum, în piață au loc evenimente, locul a devenit din spațiu de trecere spațiu de evenimente”, spune Subțirică, referindu-se la manifestările aduse de organizatorii Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF), ai târgului de carte Gaudeamus, ai Zilelor Arhitecturii sau ai spectacolelor de Operă. „Cât despre latura de vest a pieţei, avem promisiuni ferme că se va realiza și aceasta conform proiectului, în toamnă. Când dispar mașinile de acolo, piața se va vedea și mai bine”, dă asigurări Subțirică.

Picture51

Picture50

Picture49

Picture48

Picture47

 

Despre proiect și noile termene anunțate pentru lucrări citiți mai multe aici:

Pietonala nouă din Piața Unirii în consultare publică. Primarul: lucrările încep după Zilele Maghiare

 

PARCUL CENTRAL

Parcul Central, cu două valoroase lucrări ale arhitectului Pakey Lajos – Casino-ul și Chios-ul – e un alt spațiu valoros al orașului, cel mai mare spațiu verde public amenajat al Clujului.

Picture53

Picture54

Picture55

Picture58

Picture59

Picture57

 

Acesta a cunoscut transformări în anii recenți (lucrările s-au realizat în 2011-2012, pe bani europeni). Nici aici lucrările nu au fost lipsite de controverse, iscate mai ales de „toaletările” bătrânilor arbori. Parcul degradat, cu statui degradate și acces interzis la vechiul Casino e acum punct de atracție pentru clujeni, spune Subțirică.

Înainte de lucrări:

Picture61

Picture62

Picture63

Picture65

Picture66

Picture64

Picture67

Picture68

Picture69

Picture70

În șantier:

Picture71

Picture72

Picture73

 

Picture75

Picture77

Tot ea amintește însă și efectele mai puțin mulțumitoare: ocuparea spațiului public la presiunea comercianților, care ar vrea să fie prezenți într-un spațiu cu asemenea vad de trafic. „Nu avem suficiente spații verzi cu acces nelimitat în Cluj, iar oamenii le doresc nu doar în week-end. Pe de altă parte, e o presiune incredibilă pentru a instala tot felul de tarabe. Apărarea noastră este că aici nu se poate modifica nimic 5 ani, fiindcă e un proiect realizat din fonduri europene. Trebuie să protejăm Parcul Central, pentru ca el să își îndeplinească funcțiile pentru care a fost realizat”, spune arhitectul-șef. Am putea adăuga și că parcul a devenit scenă pentru evenimente foarte apreciate de publicul clujean – concerte, cu Jazz in The Park sau chiar spectacole puse în scenă de Opera Română, însă Casino-ul reabilitat (şi administrat de primărie) găzduiește, fără vreun filtru expert, evenimente și expoziții care au sau nu legătură cu ceea ce ar putea însemna un „centru de cultură urbană”.

Picture80

Picture81

Picture82

Picture83

Picture84

Picture85

Între timp, au avut loc lucrări de reabilitare și reamenajare și la clădirea Chios, după intervențiile investitorilor privați.  Vezi și:

FOTO S-a deschis Carrousel-ul nou din parc, pe mal de apă

CETĂȚUIA

Cetățuia, locul de Belvedere al Clujului, nu se numără încă printre spațiile transformate (în bine), prin concurs de soluții, deși un concurs a fost promis și pentru acest loc.

Picture86

Picture87

Picture88

Picture89

Picture90

Picture91

 

Au apărut însă, în timp, termopane pe clădiri istorice, terase peste vechile portice sau garaje ilegale pe traseul care leagă orașul de unul dintre locurile de unde îl poți privi în perspectivă. Hotelul Belvedere s-a degradat și el.

 

Picture93

Picture94

Picture96

Picture97

Picture98

 

După ce o parte dintre clădirile din zonă au fost preluate de alţi proprietari, municipalitatea a decis să își exercite dreptul de preemțiune pentru ce a mai rămas, asta inclusiv la îndemnul celor din Ordinul Arhitecților din România – filiala Transilvania. „Primăria a început să cumpere, pe bucăți, ce se poate, administrația e obligată să cumpere. Acesta e un loc foarte important al orașului și trebuie gestionat de cineva cu viziune unitară. În zona de amfiteatru cumpărată de primărie se vrea un teatru de vară”, a menționat Subțirică.

Citește și:

Primăria mai cumpără teren și o clădire pe Cetățuie. Pentru teatrul de vară

„Asemenea spații pot fi abordate doar prin concurs. Durează mai mult să organizezi un concurs, sunt și comentate, dar rezultatele sunt mai bune de fiecare dată”, spune arhitectul-șef al municipiului. Cu toate aceste intenții bune declarate, orașul nu a văzut un concurs pentru vreun spațiu public al Clujului de ani de zile. Se află însă câteva în pregătire: pentru Turnul Pompierilor sau pentru Someș. Un concurs s-ar putea lansa și pentru Parcul Feroviarilor, spun reprezentanții primăriei.

Vezi și:

FOTO Parcul Feroviarilor, “preluat” de studenți. Primăria promite concurs în toamnă pentru spațiul părăsit

Merită menționat că, în afară de utilizarea spațiilor reabilitate, asociațiile, organizațiile și actorii vieții urbane din Cluj folosesc pentru evenimente multe dintre spațiile valoroase ale orașului care au nevoie de intervenții. Asta tocmai pentru a atrage atenția asupra necesității investițiilor. Două dintre exemplele recente le-au adus organizatorii Someș Delivery, care au instalat amenajări noi pe malul apei, sau Scena Urbană, care de câțiva ani pune evenimente în spații multă vreme neglijate ale orașului: gară, Cetățuie, Parcul Feroviarilor, Cimitirul Central, Someș.

Întrebare, din arhivă:

Facem și noi un concurs în orașul ăsta?

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.

Articole similare