Închide

FOTO. Galerie de artă, redeschisă la Cluj. Prima expoziţie: artişti italieni şi români, cu „oglindă retrovizoare”

CulturăUncategorized by Kristina Reştea - feb. 14, 2016 0 1324

 

„Ea şi leagănul, nu?”, se aude o voce uşor îmbătrânită, undeva în dreapta. Da, pe noi ne întreba. Sau stalactite şi stalagmite în vreo peşteră unde timpul nu contează şi întâlnirea celor două formaţiuni e imaginată de artist. Sau poate lunguieţe păsări flamingo. Ne uităm spre instalaţie. Sau poate e doar ceva frumos. „Mie de-asta îmi place arta modernă”, continuă vocea din dreapta să ne explice, fără ca noi să fi întrebat. „Te face să te gândeşti la ce vezi. Şi dacă nu îţi spune nimic şi nu îi găseşti niciun titlu, sau tu eşti foarte slab sau artistul e foarte slab”.

DSC_0428

Suntem la Galeria Iaga, într-o seară de început de week-end, când se vernisează în nou deschisul sediu expoziţia „Peste timp” (a rear view mirror). Peste timp, s-au adunat 20 de artişti, români şi italieni. La Cluj, lumea artei e de actualitate, la fel şi subiectele: se discută încă despre recentul record al celebrului Adrian Ghenie, pictor cu „rădăcini” la Cluj, dar şi despre ruptura de la Fabrica de Pensule, centrul de artă contemporană devenit model exportat la Cluj şi acum aflat în mijlocul unui scandal între două grupări de artişti.

702891_1030202570370875_2119254430_n

Galeria Iaga tocmai s-a mutat de la parterul clădirii de birouri de lângă parcul IL Caragiale pe strada Cloşca şi în noul spaţiu e, printre toate acestea, vânzoleala clasică de expoziţie. Picturi, fotografii, instalaţii, sculpturi, artişti şi prieteni de-ai artiştilor, vezi câte un poet sau vreun obişnuit al întâlnirilor de afaceri, cu lansări de start-up-uri de IT – „Peste timp”. Proiectul expoziţiei prezintă o selecţie de artişti italieni şi români: Angela Corti, Liu Bolin, Dadamaino, Francesca Pasquali, Francesco Arecco, Giorgio Tentolini, Marcello de Angelis, Marcello Gobbi, Marco la Rosa, Silvia Inselvini, Michael Gambino, Nicola Vinci, Constantin Botezat, Vlad Căpuşan, Cristian Bogdan Bara, Sabina Dragomir, Bianca Brişan, Gabriela Elena David, Alexandra Mureşan, Mihai Vrăbieş. Expoziţia poate fi vizitată până în 15 martie.

12659853_1030202713704194_1708480092_n

Te întâmpină, de la intrare, un nud ascuns şi două portete care s-au născut prin suprapunerea a 16 straturi de tul (nimic nu e desenat aici, figurile umane au apărut doar tăind în material cu bisturiul); urmează apoi altelte: picturi realizate nu cu pensula, ci prin injectarea pânzei cu vopsea, o hartă creată din fluturi coloraţi, o crisalidă îmbrăcată în silicon, o imagine a unui teatru gol, în care stă, aproape invizibil, autorul; o lucrare de grafică pentru care artista a desenat, unul câte unul, sute de boabe de orez. Lucrările sunt de vânzare (dacă piaţa le vea) şi pot să coste chiar şi câteva mii de euro. Expoziţia, ai cărei curatori sunt Walter Bonomi şi Dan Breaz, are şi ţintă de promovare: galeria ar vrea să devină, spun reprezentanţii săi, „o platformă culturală vie, al cărei obiectiv principal este de a dezvolta şi promova un dialog între arta contemporană italiană şi arta contemporană a Europei de Est, căutând un posibil schimb cultural şi un dialog internaţional, care să reprezinte fundaţia pe care să se construiască proiecte pe termen lung”.

DSC_0439

„Lucrările reprezintă un fel de „best of” al galeriei, sunt aici lucrări care au fost în expoziţii internaţionale şi artişti care participă la expoziţii din afară”, lămureşte curatorul expoziţiei. „Cei de la Iaga au făcut eforturi de promovare a artiştilor la nivel mondial. Vedem o asociere de artişti italieni apreciaţi internaţional şi tineri artişti în afirmare români. Asta tocmai ca să vedem că valoarea este aceeaşi, iar tinerii merită să fie promovaţi. E şi o încercare de a vă aduce mai aproape de această artă. Din această sferă vine şi cea mai de durată apreciere de care artistul are nevoie – există teorii în acest domeniu care arată că recunoşterea durează cu atât mai mult în timp cu cât ea provine din cercuri mai îndepărtate artistului. Titlul – „Peste timp” – nu e ales întâmplător: Artiştii şi-au permis să lucreze într-un timp paralel cu cel contemporan, îşi permit să se raporteze la valorile artei contemporane într-un sens critic, personal, fără să contrazică neaparat aceste valori, dar permiţându-şi să le reformuleze”, explică Breaz. „Oglinda retrovizoare e o metaforă foarte bună pentru ceea ce fac artiştii, ei trebuie să se uite în urma lor cu atenţie pentru a crea propriul viitor, cel al artei lor”, a completat curatorul.

 

Cine sunt artiştii – prezentare Iaga:

Universul vizual al expoziţiei variază de la precizia realistă, la abstracţia geometrică, lirică sau minimalistă, dar filtrează totul prin viziunea relativistă contemporană despre conceptul de timp şi estetism. Interesul artiştilor pentru statutul fiinţei umane în timp şi o viziune atent reformulată despre măiestria artistică îi reuneşte pe expozanţi în jurul ideii unei reflecţii suplimentare, „peste program”

Despre expoziţie, artişti şi strategiile din arta contemporană:

„Angela Corti lucrează în primul rând în piatră, fiind preocupată mai ales cu ruptura şi fragmentarea pietrei şi a materialelor dure. Artista reasamblează bucăţi de pietre deconstruite şi pune în evidenţă amprentele materialelor sfărmate, în calitatea lor de semne vizuale ale timpului care străbate materia.

Liu Bolin este cunoscut mai ales pentru fotografiile performance-urilor sale, care păstrează instantanee ale prezenţei sale fizice sugestive. Aceste performance-uri reflectă o atenţie specială faţă de numeroase probleme sociale. Uneori, artistul îşi pictează corpul în culorile mediului înconjurător, iar cu alte ocazii îşi reprezintă propriul corp ca pe un recipient transparent, care ne permite să vedem împrejurimile.

Începând din anii 1970, Dadamaino a început să-şi dezvolte o cercetare pornind de la repetarea aceloraşi semne vizuale pentru a-şi transmite mesajul artistic. Începând cu semne asemănătoare celor din alfabet, artista a ajuns, odată cu lucrările anilor 1990, precum lucrarea Il movimento delle cose (Mişcarea lucrurilor) la un nou comentariu estetic despre mişcare şi timp. În lucrări ca aceasta, spaţiul vizual dinamic este creat prin semne grafice sugestive, care descriu o luminozitate rafinată.

Demersului plastic al artistei Artista Francesca Pasquali refoloseşte materiale neconvenţionale pentru a realiza o analiză vizuală a organismelor vegetale şi animale şi, în general, pentru a evoca armonia formelor naturale. În cele din urmă, lucrările artistei Francesca Pasquali sunt metode estetice de a înţelege lumea şi de a comunica despre frumuseţea sa.

Cercetarea artistică a lui Francesco Arecco apelează un limbaj neo-minimalist pentru a-şi dezvolta propria sa poetică despre spirit şi materie, despre ceea ce înseamnă intern şi extern. Formele pe care le creează tind să se repete în opera sa pentru a accentua diferite modulări ale unor forme geometrice de bază. Diferenţele discrete de la o lucrare la alta descriu o viziune subtilă despre acţiunea timpului.

Aptitudinile grafice impresionante ale lui Giorgio Tentolini sunt implicate în analiza ideii de amintire. Limbajul său construieşte imagini figurative alb-negru, referitoare la memorie în ipostazele sale antice sau mai recente. Giorgio Tentolini creează compoziţii minuţioase care încorporează în imagine metafore ale locurilor, visurilor şi viziunilor.

Lucrările lui Marcello de Angelis sunt create cu un interes special pentru valorile desenului în conjuncţie cu calitatea picturală a culorilor sale. Percepţia sa abstractă a spaţiului şi timpului, redescoperă un sensu al lumii fizice şi metafizice. Sensul relaţiei dintre fizic şi metafizic este explorat, de asemenea, şi de către Mihai Vrăbieş. Cercetarea sa vizuală tinde să redescopere un posibil limbaj originar, care l-a precedat, dar a fost în aceeaşi măsură fundamental pentru limbajul instituţionalizat al artei.

Ideea metamorfozei este centrală în sugestiile tactile oferite de sculptura lui Marcello Gobbi. Lucrările sale vorbesc despre condiţia umană în starea sa permanentă de tranziţie. Pentru Marcello Gobbi, epiderma de silicon a sculpturilor sale simbolizează un interval de timp suspendat, în care transformarea încă nu este finalizată, în schimb o poezie de o frumuseţe sublimă este revelată. Ideea de transformare este, de asemenea, o preocupare esenţială pentru Alexandra Mureşan. Creaţiile artistei, realizate din sticlă şi metal, le restituie imaginilor abstracte sensul unei percepţii senzoriale.

În cea mai recentă etapă a dezvoltării sale artistice, lucrările sculpturale ale lui Marco la Rosa tind să simbolizeze impredictibilele „borne kilometrice” ale timpului. La rândul acesteia, Silvia Inselvini măsoară timpul şi temporalitatea repretând simboluri aparent inconştiente ale salvării spirituale.

Discursul artistic al lui Michael Gambino, de obicei se bazează pe compoziţiile picturale de mari dimensiuni, care apelează la grupaje variate ale formelor de fluturi pentru a crea diferite umbre şi intensităţi ale culorii. Artistul se individualizează printr-o creaţie delicată, îmbogăţită printr-o conversaţie poetică între filosofie şi biologie.

Nicola Vinci este un fotograf preocupat de problema condiţiei umane din perspectiva unor copii care figurează în calitate de personaje ale scenariilor sale vizuale. Siluetele copiilor, într-un permanent dialog cu elementele de scenografie sunt încorporările artistice ale întrebărilor simple care ne bântuie în legătură cu misterul vieţii.

O secţiune specială a expoziţiei tratează dezvoltarea tradiţiei figurative. Constantin Botezat redescoperă limbajul figurativ al modernismului târziu, Vlad Căpuşan explorează tensiunea figuraţiei narative absurde, în timp ce Cristian Bogdan Bara ne surprinde cu viziunea sa ludică, moştenită de la stilul primitivist şi de la arta brută.

De asemenea în conexiune cu tradiţia figurativă sunt viziunile lirice referitoare la nudul feminin din lucrările artistei Sabina Dragomir, reprezentările tensionate ale metamorfozei în lucrările artistei Bianca Brişan şi perspectiva expresionistă anamorfotică pe care ne-o oferă Gabriela Elena David.” (din prezentarea Iaga Art)

meaning

Foto: Luminiţa Silea

 

 

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.