Închide

FOTO Fermecătorul restaurant Bufnița din Clujul interbelic

CulturăEducaţieIstorieTop News by Catalin Suciu - ian. 26, 2016 0 7806

Clujul era un loc fermecător, un centru multicultural în care literatura, muzica și poveștile de dragoste se trăiau cu intensitate. În cafenele se dezbătea politică, se scriau poezii și se petrecea nemaipomenit.

Afișe în limba română, maghiară sau germană te îndemnau la lectură și câte și mai câte. Un astfel de loc era și restaurantul Bufnița, de pe strada Samuel Micu , nr.8,  un centru al lumii mondene din Clujul perioadei dintre cele două Mari Războaie. Tangourile lui Ion Vasilescu si Ionel Fernic rulau la un pick-up în salonul principal atunci când nu erau muzicanți care să cânte live pentru că, de obicei, în localuri cântau diverse formații ale vremii.

Iar oaspeții restaurantului Bufnița sunt celebri. Se știe că pragul i-a fost trecut, printre alții, de Ion Zamfirescu, profesorul de filosofie al Regelui Mihai, de Mihai Șerban  – Director al Academiei de Agricultură din Cluj (actuala USAMV) – sau Lucian Blaga, personalitate marcantă a culturii interbelice.

Prezentare a restarantului Bufnița. foto: revista Orașul

Prezentare a restarantului Bufnița. foto: revista Orașul

Despre Clujul de poveste rămas doar în fotografii am stat de vorbă și cu istoricul Vasile Lechințan. „Era un oraș în plină afirmare, era o libertate extraordinară și inițiativă. E celebru restaurantul Bufnița, așa cum era și New-York-ul, de exemplu. Era o emulație a dezvoltării social-economice, se ducea o viață tihnită.  Se ieșea la restaurant, se servea o cină elegantă unde erai acompaniat de muzicieni. Vârfurile culturale erau prezente în cafenele și restaurante, nu mai vorbim de lingviștii noștri de la Muzeul Limbii Române. Se făceau glume fine, nu grotești , se vorbea despre literatură, se țineau expoziții de pictură la care mergea lumea. Clujul interbelic era o lume așezată, tihnită și cu un simț al umorului, cu oameni eleganți . Se țineau baluri cu dansuri , se cânta la vioară, la violoncel. De obicei cântau bandele de țigani din Asociația Muzicanților. Ei erau foarte cunoscuți și apreciați pentru talentul lor”, ne-a povestit istoricul clujean.

Ucu Bodiceanu, coordonator de programe la Casa de Cultură Municipală Cluj, e un alt pasionat al perioadei. „Restarantul Bufnița e printre cele mai celebre”, ne istorisește. „Aici au fost mari personalități ale vremii, nu doar români , ci și străini foarte mulți. Celebrul aviator Charles Lindbergh , care e primul din istorie ce a traversat Atlanticul, a fost la Bufnița. Iar în cinstea lui, unul dintre saloane a purtat numele Lindgergh”.

 

 

Interior dintr-un salon al Restaurantului

Interior dintr-un salon al Restaurantului

Buufnita

BUFNITA2

Panoramă cu terasa restaurantului

MicuKlein

Clădirea în care a funcționat restaurantul și terasa de vară Bufnița

 

 

CITEȘTE ȘI: Clujul împlinește 699 ani de când e oraș. Care a fost conjuctura istorică ce l-ar fi îngropat ca banal sat transilvănean

N-o știai așa: când piața Avram Iancu era un parc imens, fără catedrală și teatru

Istoria primului “zgârie nori” al Clujului: treci zilnic pe lângă el și nu-i știi povestea

Când piața Avram Iancu s-a numit “Adolf Hitler”

 

 

 

 

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Catalin Suciu

Este reporter pentru site-ul actualdecluj.ro, din aprilie 2014. Anterior a lucrat la cotidianul Ziua de Cluj din august 2011. A mai lucrat la cotidianul Monitorul de Cluj între octombrie 2006 și mai 2010, şi la agenţia de presă NewsIn în perioada martie 2007 – februarie 2009. Este absolvent al Facultății de Jurnalism din cadrul Universităţii „Babeș- Bolyai”.