Fostul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu, despre ce rămâne după un mandat...

Fostul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu, despre ce rămâne după un mandat de șapte luni. “Oamenii nu mai sunt dispuşi să accepte orice, cred că asta se aplică şi în Sănătate şi în Justiţie și în alte domenii”

Organe create cu imprimante 3D, pentru un viitor în care transplantul nu va presupune o lungă şi misterioasă listă de aşteptare, a vieţii şi a morţii, un viitor cu boli vindecate, nu doar tratate – despre așa ceva plus alte asemenea scenarii care par SF (pentru unii dintre noi) s-a vorbit sâmbătă la Cluj, pe scena TedX, cu specialiști din afara țării. În laboratoare se lucrează deja la astfel de lucruri. Urmează apoi un medic neurolog clujean premiat pentru proiectul său – telemedicină în epilepsie, un proiect în curs de implementare, în premieră în România. Mai urmează însă și discursul Melaniei Medeleanu, cu trimiteri la copii bolnavi de cancer sau bolnavi români care nu au avut nicio şansă în spitalele româneşti. Şi poţi să revii cu picioarele pe pământ. Apoi, nici pentru medicul Bogdan Florea nu a fost uşor să își pună în aplicare ideea aici, într-un sistem în care s-au făcut glume pe seama lui şi a proiectului care implică tehnologie. “Doctorul de la televizor” – aşa i s-a spus. Imediat după premiere, Florea începe să povestească pentru Actualdecluj.ro despre continuarea proiectului, dar întrerupe scurt explicațiile. “Vlad!” A apărut Vlad şi îl opreşte să îi zică nişte gânduri bune. “Câte a făcut omul ăsta în mai puțin de un an nu a făcut niciun ministru”, consideră Florea. “Vlad” e Vlad Voiculescu, fostul ministru tehnocrat al Sănătăţii, până la finalul anului trecut.  Şi fiindcă e la Cluj şi la TedX, nu putem să nu îl întrebăm – dincolo de contradicţiile politice şi dintre echipele de guvernare – ce consideră că rămâne din mandatul său? Despre spitale regionale, managementul spitalelor și atitudinea oamenilor.

Mulţi îl ştiau dinainte, ca iniţiator al “reţelei citostaticelor” (care aducea gratuit medicamente pentru bolnavii din România) sau din proiectul MagiCamp, care îi susține pe copiii bolnavi. A lansat, în cele șapte luni la Ministerul Sănătății, măsuri apreciate de societatea civilă, de medici şi de ONG-urile care luptă pentru drepturile pacienţilor, dar şi unele la care Sistemul s-a opus. În acest început de an, ordonanţa care promitea schimbări în managementul spitalelor (pentru transparentizare şi anti-nepotism) a fost respinsă în Senat, recent Comisia de Sănătate din Camera Deputaților a votat eliminarea unui articol dintr-o ordonanță prin care structurile locale de inspecție sanitară erau readuse în coordonarea Inspecției Sanitare de Stat din Ministerul Sănătății, acestea urmând să revină în subordinea Direcțiilor de Sănătate Publică locale. Vorbim, din nou, de o criză a medicamentelor, cu controversatele măsurile privind reducerea preţurilor propuse de noul guvern şi actualul ministru dă vina pe precedentul, în timp ce acesta vine cu replica, spunând că măsuri bune au fost deja lansate, în cele doar șapte luni de mandat tehnocrat. Apoi un nou scandal: nedreptate făcută familiilor copiilor diagnosticați cu sindrom Down, printr-un ordin de ministru din 2016, recunoscută ca atare de Voiculescu (“Ordinul poate și trebuie să fie corectat”, spunea el).

Pe holurile Operei Maghiare îl vezi în pauza TedX alături de Marius Ungureanu (Cluj School of Public Health), unul dintre clujenii care au făcut parte din echipa sa de la minister. “El a făcut treba, eu am mers la Tv”, glumește Voiculescu, prezentându-l. Așadar… Ce a mai rămas din ce a încercat să facă la Minister Vlad Voiculescu? Ce supraviețuiește? “Sunt multe lucruri, lucruri legate şi de resursa umană în Sănătate, de exemplu; există strategia în Sănătate, plata gărzilor, măsuri pentru pacienţii cu Arsuri, cu boli oncologice”, începe Voiculescu. Unele măsuri propuse sunt însă acum tăiate, rând pe rând, lucru pe care fostul ministru a avut prilejul să îl constate din plin în săptămânile recente. “Din păcate, după cum ţine actualul guvern să ne arate, foarte puţine lucruri pe lumea asta sunt ireversibile. Din fericire, însă, cred că aşteptările oamenilor au crescut. Oamenii nu mai sunt dispuşi să accepte orice, cred că asta se aplică şi în Sănătate, şi în Justiţie și în alte domenii. Și apoi, unele obiective sunt dincolo de orice fel de dezbateri ideologice. Cele care ţin de spitalele regionale, de exemplu, cele care țin de transparenţă“, consideră Vlad Voiculescu. Se face Spitalul Regional de la Cluj? “Au întârziat lucrurile și aici. Banii vin de la Banca Europeană de Investiții, pentru actualizarea studiilor de fezabilitate şi aceste lucruri sunt întârziate în momentul ăsta, dar ar trebui să se întâmple”, crede fostul ministru.  Trebuia, până acum, să avem deja consultanții în țară pentru actualizarea studiilor de fezabilitate, iar până în luna august ar trebui să fie gata studiile de fezabilitate pentru cele trei spitale regionale de la Iași, Cluj și Craiova, spunea recent Voiculescu. “Acordul e semnat de mine, din decembrie. Dacă urmăriţi ultimele declarații publice ale ministrului Sănătății, de la promisiunile de campanie ale lui Dragnea, când apăruseră spitalele ca ciupercile, cred că acum ne apropiem cu picioare pe pământ. Revenim la cele trei spitale regionale pentru care trebuie să avem studiile de fezabilitate updatate şi să înceapă construcţia cât de curând posibil“, a completat Voiculescu. Amintim că în decembrie 2016, Ministerul  Sănătății și Banca Europeană de Investiții (BEI) au semnat un acord de servicii de consiliere în valoare de 1,5 milioane de euro, având ca scop facilitarea pregătirii proiectelor în vederea construirii celor trei spitale regionale la Iași, Cluj-Napoca și Craiova. Construirea noilor spitale propuse este inclusă în Strategia României pentru sectorul sănătății și în Programul Operațional Regional pentru perioada 2014–2020. Ele fac parte dintr-o rețea strategică ce numără opt spitale regionale. Mai multe AICI

La finalul săptămânii trecute, ministrul Sănătăţii, Florian Bodog, a declarat că a semnat alte hârtii în acest sens. “Banca Europeană de Investiţii este pregătită, i-am comunicat că toate problemele au fost soluţionate”, a spus ministrul. “Joi am semnat scrisoarea către Banca Europeană de Investiţii, prin care îi comunicăm că toate problemele legale legate de măsurile dispuse de către Curtea de Conturi, legate de documentaţie, au fost soluţionate”, a spus Florian Bodog, cita de mediafax.ro. “Primele trei spitale regionale care se vor face pe fonduri europene sunt în Cluj, Iaşi şi Craiova, pentru aceastea avem deja terenurile şi suntem într-o fază foarte avansată cu hotărârile de Guvern”, a adăugat ministrul. La Cluj spitalul ar urma să fie construit pe un teren din Florești preluat de Consiliul Județean din patrimoniul Armatei

Vezi și:

Pierde Clujul un mare proiect de investiție? Dacă PSD ar opta pentru Iași și Craiova

E sau nu e Reformă?

Ordonanța care aducea reguli noi pentru managementul spitalelor a fost respinsă în Senat și a ajuns în Camera Deputaților, cameră decizională. La inițiativa deputaților USR, președintele Comisiei de Sănătate a aprobat acererea de a dezbate public ordonanța 79 care reglementează, printre altele, accesul prin concurs public și fără alte restricții la funcțiile de conducere din spitalele clinice și extinde semnificația “conflictului de interese”. Urmează o dezbatere publică în această săptămână, pe 2 martie. “Am spus ce aveam de spus, în detaliu. Pentru spațiul public ar fi bine ca toată lumea să citească nota de fundamentare a ordonanței sau postările mele publice pe acest subiect. Nu există argumente pentru abrogarea acestei ordonanţe de urgenţă. Dacă sunt minime ajustări de făcut, parlamentul are prerogativa asta, poate să o facă, poate să prezinte argumente în dezbaterea publică. Nu știu încă dacă voi merge personal la dezbatere, dar cu siguranță vor fi acolo oameni care să ceară socoteală cum se cuvine aleşilor, pentru decizii”, a spus Voiculescu.

Puteți citi AICI textul ordonanței.

Amintim, este vorba despre o ordonanță de urgență promovată în mandatul fostului ministru al Sănătăţii Vlad Voiculescu, care venea să modifice și să completeze Legea privind reforma în domeniul sănătății și aducea schimbări importante în privința selectării managerilor unităților sanitare publice, prin eliminarea restricțiilor în participarea la concurs și deschiderea competiției în selectarea de directori. Extindea, de asemenea, ceea ce înseamnă “conflictul de interese”. Pentru a asigura o conducere cât mai profesionistă a spitalelor, au fost extinse și incompatibilitățile pentru manager şi ceilalţi membri ai comitetului director – aceste funcții devin incompatibile cu cele de conducere, administrare şi control la nivelul partidelor politice sau al societăţilor comerciale. Au urmat alegeri, schimbarea Guvernului şi a Parlamentului şi în ianuarie Senatul a votat împotriva măsurile lansate de fostul Executiv. Universităţile de Medicină s-au exprimat împotriva ordonanţei; membri în Comisii de Sănătate – medici de profesie au exprimat, de asemenea, păreri împotriva ordonanţei, care ar fi adus condiții prea “restrictive”. S-au ridicat însă şi vocile aflate de cealaltă parte a “baricadei” cu reforme, susţinând începerea curăţeniei în Sistem  – medici, pacienţi, ONG-uri.

 

Reforma, față în față cu “vechea gardă” în Sănătate. Ce spun clujenii din comisiile de Sănătate ale Parlamentului despre ordonanța care a zguduit sistemul

și

Răspuns la votul din Senat. Petiţii în apărarea reformei din Sănătate: “Sistemul medical este la pământ”

Era posibilă la vremea respectivă o altă formulă decât cea a ordonanţei de urgență, pentru a pune în aplicare noile măsuri? “Orice act normativ poate fi revizuit. Nu cred că trebuie să scriem în Constituție că spitalele trebuie conduse de medici sau nu doar de medici, ci şi de alte profesii”, punctează Voiculescu. Cât despre ce urmează… “Rămân pe aproape, cu siguranță mă interesează în continuare ce se întâmplă cu sistemul sanitar din România”, spune Vlad. “Sunt și mulţi medici, oameni buni în sistem, oameni de încredere, oameni cu valori”, e convins fostul ministru.

Comments

comments

Kristina Reştea
Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.

NICI UN COMENTARIU

Scrie un comentariu