Fondatorii proiectului RePatriot: noua Strategie Naţională pentru Românii de pretutindeni tratează superficial repatrierea talentelor și confirmă incapacitatea României de a atrage talente

Strategia Națională pentru Românii de Pretutindeni îi încurajează, de fapt, pe românii din diaspora să se obișnuiască mai bine cu ideea că trăiesc departe de țară, susţin reprezentanţii mediului de afaceri cu proiecte care îi implică pe românii din afara ţării. Asta în contextul în care 70% dintre românii din străinătate își doresc să se întoarcă în țară, potrivit unui studiu din 2015, iar şase din zece români din diaspora vor să investească în dezvoltarea unei afaceri în România. Principalele motive pentru care românii preferau să trăiască în diaspora erau nivelul de trai mai ridicat decât în România (70%) și gradul mai scăzut de corupție (56%).

Romanian Business Leaders (RBL), prin proiectul RePatriot, solicită autorităților să consulte beneficiarii direcți ai Strategiei Naționale pentru Românii de Pretutindeni și să folosească resursele statului ca să răspundă în mod real nevoilor românilor din diaspora. „În esență, strategia publicată în Monitorul Oficial la final de iunie 2017, fără consultare cu principalii parteneri din societate, îi încurajează pe românii din diaspora să se obișnuiască mai bine cu ideea că trăiesc departe de țară. Strategia urmărește în mod corect să promoveze identitatea românească, dar tratează superficial repatrierea talentelor și confirmă incapacitatea României de a atrage talente, semnalată de World Economic Forum, în Global Competitiveness Report (România ocupă locul 127 în lume)”, arată cererea RePatriot.

Între timp, economia suferă din cauza deficitului de forță de muncă, mai subliniază reprezentanţii asociaţiei. „România este în competiție directă pentru forță de muncă cu întreaga Europa. Suntem deja pe primul loc pe continent la deficitul de forță (72% dintre companiile românești au dificultăți să ocupe posturile vacante, potrivit studiului realizat de ManPower Group), iar lipsa de capital uman se va acutiza și mai tare. Unul din trei angajatori din România are mari dificultăți să ocupe posturile vacante pentru că, pur și simplu, nu exisă oameni calificați să facă munca pe care ei o caută. Repatrierea diasporei este o soluție practică pentru deficitul de forță de muncă din România. Cetățenii români care conduc afaceri și lucrează în economii dezvoltate sunt valoroși pentru societatea și economia din România pentru că vin cu etica muncii și cunoștințele câștigate în piețe mult mai mature și avansate decât cea românească”, arată solicitarea RePatriot.
Reprezentanţii asociaţiei subliniază că sondajele arată interesul diasporei pentru a reveni în România şi susţin asta cu un studiul realizat în 2015 de RePatriot, cu sprijinul Open-I Research. Acesta arată că 70% dintre românii din străinătate își doresc să se întoarcă în țară, dar și că aproape jumătate dintre ei nu au un plan concret în această direcție. „Șase din zece români din diaspora vor să investească în dezvoltarea unei afaceri în România, iar cele mai atractive domenii sunt turismul (50%) și agricultura (44%). Principalele motive pentru care românii preferau să trăiască în diaspora erau nivelul de trai mai ridicat decât în România (70%) și gradul mai scăzut de corupție (56%)”.

„În ultimii doi ani, RePatriot a discutat direct cu peste 3.500 de români din Italia, Spania, Marea Britanie, Irlanda, Germania, Statele Unite ale Americii (Silicon Valley), Franța, Norvegia și Grecia. Cei care își doresc și se gândesc serios să revină ezită din cauza serviciilor publice din România, în primul rând educația și infrastructura sanitară și medicală”, arată reprezentanţii asociaţiei.

Romanian Business Leaders (RBL) este o organizație apolitică, neguvernamentală și non-profit care vrea să ofere o platformă de acțiune și implicare socială pentru antreprenorii și șefii de companii din mediul de business privat.

În topul cu cele mai mari scăderi ale populației Uniunii Europene, România ocupă locul cinci. Populația Uniunii Europene a ajuns la aproape 512 milioane de persoane la 1 ianuarie 2017, de la 510,3 milioane persoane la 1 ianuarie 2016, potrivit datelor prezentate luni de Eurostat, fapt ce se datorează afluxului de migranţi. Cele mai mari scăderi ale populației au fost înregistrate în Lituania (minus 14,2% la 1.000 de rezidenți), Letonia (minus 9,6%), Croația (minus 8,7%), Bulgaria (minus 7,3) și România (minus 6,2% la 1.000 de rezidenți). Mai multe detalii pe Calea Europeană

Nici un comentariu

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.