Închide

Ferma de Pui din Florești n-a fost prima în zona de blocuri, atrage atenția arhitectul județului

ActualitateAdministrațieDin județTop News by Cosmina Fernoaga - Feb 23, 2017 1 1354

Procedura de reautorizare a activității Fermei de pui din Florești a fost aprig dezbătută în ultimele zile, mai cu seamă pentru că reprezentanții Primăriei și ai Cosiliului Județean au acuzat Agenția de Mediu Cluj că nu face decât să coopereze cu proprietarul fermei, în detrimentul comunității.  Sigur, Agenția de Mediu s-a apărat, prin vocea directorului Grigore Crăciun. El a arătat că nu-și poate permite să ignore solicitarea firmei BravInvest, pentru că instituția pe care o reprezintă ar putea fi oricând acționată în instanță. Crăciun a subliniat că nu s-a luat încă vreo decizie în privința reautorizării activității fermei, însă, n-a exclus deloc ipoteza ca acest lucru să se întâmple, în perioada următoare. La dosarul depus de Firma BravInvest ar exista un studiu, semnat de Direcția de Sănătate, din care reiese că activitatea fermei nu ar reprezenta un pericol pentru sănătatea localnicilor din zonă. Grigore Crăciun susține că acest studiu ar fi fost acceptat și contra-semnat de proprietarii imobilelor construite în vecinătatea fermei.

 Aritectul județului: “nu abatorul a fost înainte, ci blocurile, ca atare, activitatea feremi nu trebuia autorizată”

Numai că – arată arhitectul județului, Cludiu Salanță – autorizarea fermei de pui constituie de la bun început o problemă, pentru că acest obiectiv s-a construit când deja în zona respectivă era planificat un ansamblu de locuințe (blocurile ANL din Cetatea Fetei). Ca atare, cei care au atorizat construcția și activitatea fermei, aveau obligația să țină seamă de situația din teren.

“La data emiterii autorizației integrate de mediu nr. 15-NV6 din 21.06.2006, prin care se autoriza o fermă de păsări de 22.000 capete și un abator, exista o zonă de locuințe (proiect demarat în anul 2002). Această zonă de locuințe se afla la o distanță de mai puțin de 400 m de obiectivele autorizate și drept urmare o fermă care impune o zonă de protecție sanitară de 1000 m, respectiv un abator cu o zonă de protecție de 500 m, nu puteau fi autorizate nici la acea dată cu atât mai mult la această dată”, arată Salanță.

Zona s-a dezvoltat în conformitate cu direcțiile de dezvoltare stabilite prin Planul Urbanistic General -2005 care limita funcțiunea amplasamentului la o activitate ce presupune o zonă de protecție sanitară de maxim 50 m, mai arată arhitectul Județului:  “Planul Urbanistic General al Comunei Florești, în vigoare la data eliberării autorizatiei integrate de mediu nr. 15-NV6 din 21.06.2006 a instituit în zona amplasamentului fermei de pui și abatorului o zonă de protecție sanitară de doar 50 m ceea ce implicit conduce la limitarea activității și funcțiunilor ce se pot desfășura pe acel amplasament, iar ferma de pui și abatorul nu se pot încadra într-o asemenea zonă de protectie sanitară și nu puteau să funcționeze din punct de vedere urbanistic pe acel amplasament”.

De asemenea, se poate constata și faptul că abatorul s-a realizat cu încălcarea prevederilor legale privind emiterea autorizației de construire, acesta fiind realizat fără elaborarea prealabilă a unui Plan Urbanistic Zonal – obligatoriu conform PUG-1999 – iar schimbarea destinație din fermă de creștere a iepurilor în fermă de creștere pui s-a facut neautorizat și asta în ciuda faptului că zona de protecție sanitară a fost mărită cu câteva sute de metri – a precizat Claudiu Salanță.

Ce spune Prefectura

Prefectul Gheorghe Vușcan a avut și el o întâlnire de lucru pe acest subiect, cu reprezentanţi ai Primăriei Floreşti, Consiliului Judeţean Cluj, Agenţiei Judeţene pentru Protecţia Mediului Cluj, Direcţiei pentru Sănătate Publică Cluj, Comisariatului Judeţean de Mediu Cluj, Direcţiei Sanitar Veterinare Cluj. Vușcan a exlicat că printre posibilele soluţii, cea mai bună ar fi relocarea fermei printr-o negociere între autorităţile locale şi SC BRAVINVEST SRL. De altfel, această variantă a fost discutată şi în întâlnirile de lucru de la Floreşti pe care prefectul Vuşcan le-a avut în anul 2015 şi 2016. De asemenea, s-a discutat şi despre oportunitatea solicitării unui studiu de impact asupra sănătăţii cetăţenilor şi o analiză mai profundă a situaţiei. „Mai bine măsurăm de cinci ori şi tăiem o singură dată decât să luăm o decizie pripită” a transmis Vuşcan.  Pe de altă parte, Instituţia Prefectului nu dispune de competenţe legale în ceea ce priveşte autorizarea şi reglementarea funcţionării operatorilor economici, indiferent de natura acestora, iar în cazul de faţă emiterea autorizaţiei integrate de mediu este atributul Agenţiei Judeţene pentru Protecţia Mediului Cluj.

author photo two

Cosmina Fernoaga

Este redactorul-șef al site-ului actualdecluj.ro, din aprilie
2014.
A fost reporter pentru cotidianul Ziua de Cluj din martie 2005 până în aprilie 2014 şi redactor la Realitatea FM Cluj din martie 2012, timp de un an. Lucrează în presă din iulie 2003, când a debutat la
cotidianul “Bună ziua, Ardeal”.
A absolvit Facultatea de Teatru şi Televiziune a UBB Cluj în 2004 şi Facultatea de Drept a Universităţii „Dimitrie Cantemir” în 2012.

Un comentariu

Scrie un comentariu

Articole similare