Închide

Fabrica de Pensule, Artă şi… afaceri. Clădirea unde s-a născut centrul de artă contemporană se renovează cu 1 milion de euro şi va avea şi spaţii de birouri

CulturăEconomieTop News by Kristina Reştea - mart. 28, 2017 0 2523

 

Neobișnuitul destin al unei fabrici românești. 

Una dintre puținele vechi fabrici clujene din interiorul orașului care au scăpat de avântul imobiliar fără demolare a găzduit nașterea acum celebrului centru de artă contemporană Fabrica de Pensule. După ce Fabrica s-a scindat în două federații şi a ajuns acum cu aproape jumătate din clădire eliberată, proprietarii au decis că e momentul renovării. Mai ales că și normele ISU o impun. Așa că a început șantierul pentru renovare la clădirea de pe strada Henri Barbusse. O altă noutate: spațiul se reconfigurează. Micile ateliere care funcționează în curte vor fi desființate, artiștii vor ocupa în continuare spații în Fabrică, dar și în incintă și o parte din clădire va fi alocată celor care vor aici birouri. 

Modelul „hibrid”. Cum se face trecerea de la artă la business

„Planul este să facem o renovare, o reamenajare. Scoatem mica producție care încă mai există în curte și vom avea o clădire mixtă. Proiectul nu este încă definitivat, dar ideea este să separăm funcțiunile. Zona de parter va fi dedicată galeriilor de artă, vom avea și în clădire spații dedicate artiștilor, dar și o zonă de spații de birouri, în sistem open space”, spune Mircea Filip, manager general al societății care deține clădirea, Perom. Cel mai probabil, etajele 2-4 vor fi dedicate spaţiilor de birouri. „O parte importantă a proiectului e că vom scoate mica producție din curte şi spațiile de depozitare și că vom reconfigura partea aceasta – accesele în curte, accesul cu publicul.  La parter şi etaj vor fi artiştii, iar la etajele 2, 3 şi 4 diverse firme. E vorba de investiţie proprie. Normele ISU ne obligă la modificări, nu mai putem face improvizații. Suntem încă în lucru cu părți ale proiectului, trebuie să identificăm nevoile fiecăruia. Dar vom avea și birouri, e cerere mare în Cluj”, spune Filip. Cu toate că o vreme clădirea a fost dedicată artiștilor, acum aproape 40% din suprafață a fost eliberată, după ce o parte dintre foştii parteneri din Fabrică s-au mutat.

Despre scindarea anunţată la începutul anului trecut citiţi mai multe aici:

Marea “schismă” de la Fabrica de Pensule: centrul s-a rupt între două grupări

 

În acest context se face nu doar o renovare, dar și o regândire a destinației imobilului, care devine, parțial open-space pentru birouri. „Firma e parte a unui grup de firme, nu e pe pierdere, dar nici nu face cine știe ce profit. Scopul acestei investiții e renovarea, pe care voiam de ceva timp să o facem. Dar investiția e mare, deci trebuie recuperată de undeva”, spune Filip despre trecerea înspre piața de afaceri. Bugetul de renovare, pentru etapa care vizează clădirea, e de aproximativ 1 milion de euro, spune proprietarul. Lucrările au început deja în unele spații, iar planul celor de la Perom este ca imobilul să fie renovat în acest an, urmând ca incinta și curtea să fie amenajate în 2018. „În renovare nu mergem pe ceva ultramodern – păstrăm elemente ale clădirii de producție, nu facem perete cortină de imobil de birouri, păstrăm elemente din clădire, inclusiv uși din Fabrică”, adaugă Filip. 

 

 

Activităţile artistice continuăla Fabrică. Expoziţii, ateliere, filme şi o ieşire în parc. Parcul Feroviarilor

Federația Fabrica de Pensule – jumătatea de „Fabricăce rămâne cu spații și galerii în Mărăști – continuă activitatea pe strada H. Barbusse, chiar în timpul șantierului.

Federația a reușit să obțină pentru acest an finanțări din fonduri publice – Administrația Fondului Cultural Național și Primăria Municipiului Cluj-Napoca (320.000 de lei), dar și o finanțare privată oferită de ING Bank, în urma concursului Urbaniada. La Fabrica de Pensule sunt patru galerii, două studiouri de teatru și dans, patru organizații culturale și 13 ateliere, în total peste 30 de artiști și manageri culturali. Agenda de activități din 2017 include expoziții, ateliere, dar și proiecții de film – Federația a realizat un parteneriat cu festivalul de filme documentare One World Romania. O noutate pentru acest an va fi „incubatorul de proiecte” Fab Hub, proiect finanțat prin Urbaniada. „Vrem un incubator de proiecte pentru oraș, să fim o comunitate care generează proiecte dincolo de spațiul fizic al Fabricii de Pensule”, spune Corina Bucea, director de programe. Proiectul are mai multe componente. Una ține de spațiu și reconfigurarea sa. Astfel, în prima etapă a proiectului, spațiul Fabricii de Pensule trece printr-o schimbare majoră: fațada centrului de artă se reinventează, iar trei spații sunt regândite pentru comunitatea largă:  spațiul de lobby devine un spațiu social de lucru, întâlnire și evenimente publice; gradinafluture, grădina comunitară de pe acoperișul Fabricii de Pensule este reactivată ca spațiu pentru evenimente; spațiul de la etajul întâi se reconfigurează ca un co-working space funcțional.

 

 

O altă componentă e „atelierul de idei”, ceea ce presupune că se vor aduna idei de intervenții punctuale în oraș. Pentru ca, din colaborări, să rezulte soluții practice pentru oraș”, menționează Corina Bucea. Astfel, a doua etapă a proiectului, #atelieruldeidei, implică un apel de idei lansat către comunitatea artistică și de antreprenori locali (arhitectură, design, gaming, web design etc.). Pe parcursul a 3 luni, participanții vor beneficia de un program pilot de formare și dezvoltare – ateliere de lucru, cursuri, sesiuni de mentorat, peer-to-peer learning, întâlniri. 5 dintre ideile propuse vor fi puse în practică de echipe mixte, în cadrul pavilionului #fabricadepensulePOPUP și în oraș.

O altă parte a FAB Hub ține de un proiect legat de Parcul Feroviarilor – adică cele 5,3 ha de teren pe care primăria ar urma să le obțină de la Ministerul Transporturilor. Pentru asta mai e un pas: o hotărâre de Guvern. Proiectul Federației Fabrica de Pensule este să pună în acest parc un „pavilion pop-up”, adică un container reconvertit, pentru activități, care va circula apoi prin oraș. „Ideea este să găsim noi funcțiuni pentru parc, să adunăm din comunitate idei de folosință”, spune István Szakáts. Acestea ar putea fi ulterior folosite în conturarea unei teme de concurs. Competiția se va realiza, ca în cazul Someșului sau a Turnului Pompierilor, prin implicarea Ordinului Arhitecților.

 

 

În pavilion vom experimenta un program de intervenții pilot și evenimente, proiecte artistice și ateliere pentru comunitate dezvoltate de echipele de artiști și antreprenori din #atelieruldeidei. Pavilionul va funcționa ca un spațiu mobil în oraș în următorii ani, circulând în alte spații publice sau în curtea Fabricii de Pensule, ca un satelit al programului Fabricii de Pensule, concentrat pe zona de intersecție între artă, creativitate și reflecție urbană”, spun inițiatorii proiectului.

Bugetul pe care Federația Fabrica de Pensule îl va gestiona pentru implementarea proiectului Fab Hub este de 65000 euro. Bugetul pentru implementarea programului cultural din acest an se ridică la un total de 495000 lei, din care 320000 lei de la Primăria și Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca, 75000 lei din proiectul anual Linia de producție și 100000 lei care revin acestui an din proiectul multianual dezvoltat în 2017-2018, ambele cu susținerea Administrației Fondului Cultural Național.

 

Agenda 2017

Programele de arte vizuale și arte performative demarate în anii trecuți își găsesc continuare în acest an, astfel că cele cinci spații de expoziție – Domino, Lateral ArtSpace, Superliquidato, Pilot și RAFT au programat pentru acest an organizarea unui număr de 20 de expoziții de artă contemporană și totodată întâlnirea publicului cu artiști contemporani, prin intermediul discuțiilor și a dezbaterilor. La începutul verii și în toamnă, când Fabrica de Pensule aniversează 8 ani de activitate, evenimentele se concentrează în programul Trei Schimburi, care include vernisaje comune ale galeriilor, întâlniri, discuții, vizite în galerii și ateliere. Următoarea ediție a Trei Schimburi va avea loc pe 1 iunie.

Linia de producție, stagiunea de spectacole de la Fabrica de Pensule, aduce în fața publicului atât producții recente alte organizațiilor din Fabrică – Ea e băiat bun, producția Asociației Colectiv A Cluj și Parental Ctrl, o producție GroundFloor Group, cât și spectacole invitate din țară, producții independente care vorbesc despre realitățile societății contemporane.

Se reia ARTbecedar, seria de ateliere pentru copii cu vârste între 4 și 10 ani, prin care aceștia își pot dezvolta creativitatea și se pot familiariza cu câteva noțiuni care țin de abc-ul artei contemporane.

Un punct important în programul cultural dezvoltat de-a lungul anilor de către Fabrica de Pensule este activitatea de mediere culturală, prin care Federația își propune să aducă publicul mai aproape de arta contemporană, prin intermediul tururilor ghidate, a prezentărilor, al atelierelor de dans și teatru; o altă componentă importantă o constituie activitățile de educație și formare – atelierele Learning and Unlearning, dedicate studenților și tinerilor artiști vizuali și cursurile de formare pentru cei care lucrează în domeniul cultural continuând și în acest an.

Anul acesta se realizează colaborarea cu festivalul One World Romania, Festivalul Internațional de Documentar și Drepturile Omului, cu sprijinul căruia se deschid evenimentele și către proiecții de film lunare. Primul eveniment din serie va avea loc în luna mai, când va fi proiectat filmul Normal Autistic Film (Film Autist Normal), cel care a câștigat în luna martie premiul celei de-a zecea ediții a festivalului One World Romania.

 

 

 

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.

Articole similare