Exclusiv. Gunoiul Clujului îi aduce lui Boc un prim câștig în cursa pentru Primărie

În timp ce șleahta noului președinte al Consiliului Județean trăgea sfori pentru a-i facilita unei firme private, monopolul pe deșeurile menajere de pe teritoriul Clujului, primarul Emil Boc lucra în paralel la o altă strategie, ce privește depozitarea temporară tot în zona Pata Rât.

Prin intermediul Regiei Autonome de Administrare a Domeniului Public (RADP), aflată în subordina Primăriei, ar urma să se  achiziționeze câteva mii de metri pătrați, în zona Pata Rât, pe care se va realiza o rampă pentru depozitarea temporară a deșeurilor. Primarul Boc a precizat, încă de acum câteva luni, că soluția pentru criza gunoiului cu care se confruntă atât municipiul cât și județul constă într-o rampă temporară. Apelul la alte localități din județ, pentru a pune teren la dispoziție în sensul acesta, s-a soldat cu un amplu eșec. Așa se face că după discuții interminabile cu primarii clujeni, s-a ajuns în final la concluzia că răspunsul privind gestionarea acestei crize se află tot la municipalitate, mai ales că RADP – regia proprie a Primăriei – deține deja o proprietate însemnată în zona Pata Rât (de peste 4000 de metri pătrați). Urmează ca această suprafață să fie suplimentată cu încă 7000 de metri pătrați, având în vedere că membrii Consiliului de Administrație și-au dat acordul în privința achiziției. Mai mult, primarul Boc a avut grijă să fie modificate din timp codurile CAEN ale regiei Primăriei, astfel încât această structură de stat să poată gestiona fără nici o problemă activitatea de depozitare și exploatare a deșeurilor. În acest moment, Primăria mai are de parcurs doar o etapă, pentru realizarea noii rampe de depoiztare de la Pata Rât, și anume obținerea vizelor de la Agenția de Mediu, care se poate întinde chiar și șase luni. Pe de altă parte, având în vedere că în zona respectivă s-au depozitat deșeuri menjare și până în prezent, reprezentanții administrației locale se așteaptă ca procesul de avizare să nu creeze dificultăți și să nu se întindă prea mult.

Proiectul depoziutului ecologic, compromis în totalitate

Consiliul Județean Cluj avea obligația, prin lege, să închidă toate vechile rampe de deșeuri de pe teritoriul județului și să ofere în schimb o alternativă ecologică de depozitare. În acest sens, s-au oferit fonduri europene prin intermediul Ministerului Mediului, iar marele proiect de gestionare a deșeurilor în regim integrat demara la Cluj prin 2011. Constructorii Confort SA și Atzvanger, care au preleuat contractul depozitului ecologic, au creat probleme încă de la început. Confort SA s-a perindat prin justiție aproape un an ca să pună mâna pe contract, pentru ca la scurt timp după ce a început lucrările să intre în procedură de insolvență și nu mai fie în măsură să-și îndeplinească obligațiile contractuale. În 2012, conducerea Consiliului Județean a fost preluată de liberalul Horea Uioreanu care a trecut la negoiceri cu firma rămasă din consorțiu, respectiv Atzvanger. S-au negociat noi termene, s-au promis alți bani și prin nu se știe ce context (complet netransparent), societatea Construcții Napoca a devenit parteneră cu Atzvanger în cadrul acestui proiect. S-a anunțat că lucrările urmau să se finalizeze până la finele lui 2013. Între timp Horea Uioreanu a fost arestat pentru laure de mită, alături de Ioan Bene, unul dintre acționarii firmei Construcții Napoca. După acest moment au început să curgă cu plângeri din partea funcționarilor Consiliului județean, care au arătat că alunecările de pe amplasamentul depozitului de deșeuri ar fi fost provocate în mod intenționat, astfel încât firmele de construcții să poată solicita costuri suplimentare. S-a realizat inclusiv un raport de expertiză din care reiese că dirigintele de șantier e responsabil pentru lucrări executate aiurea. Reprezentanții firmelor de construcții au acuzat la rândul lor că proiectarea ar fi fost greșită și au oprit complet lucrările. Termenul în care puteau fi consumați banii europeni pentru acest proiect a cam expirat, astfel că reprezentanții Consiliului Județean s-au grăbit la ușa Ministerului Mediului pentru a cere ca proiectul deșeurilor să fie continuat în următorul exercițiu bugetar al UE.  Între timp, rămâne să se stabilească ce se va întâmpla cu șantierul părăsit de firmele Construcții Napoca și Atzvanger.

Ce n-a făcut regia Consiliului Județean, face acum regia Primăriei

Reprezentanții Agenției de Mediu au sistat, potrivit procedurii, rampa neconformă de la Pata Rât, astfel că primăriile clujene s-au trezit că nu mai au unde să-și depoziteze deșeurile. Regia Consiliului Județean (RAADPP) se angajase să preia această responsabilitate, să-și modifice obiectul de activitate astfel încât să poată gestiona o nouă rampă temporară, însă, Mihai Seplecan, proaspătul președinte al Consiliului Județean demsenat la masa verde, s-a opus. Seplecan s-a apucat să negocieze în scret cu o firmă privată, acordarea monopolului pe deșeurile din întreg județul. În paralel, același Seplecan plănuia să desființeze RAADPP-ul. Ceea ce nu a permis Seplecan propriei regii a Consiliului Județean (RAADPP), permite acum Emil Boc regiei Primăriei (RADP). Rămâne de văzut dacă noua rampă de la Para Rât va fi pusă în funcțiune până la finele acestui an, astfel încât prețurile de colectare și transport să nu fie resimțite de clujeni.

Cosmina Fernoaga

Este redactorul-șef al site-ului actualdecluj.ro, din aprilie 2014. A fost reporter pentru cotidianul Ziua de Cluj din martie 2005 până în aprilie 2014 şi redactor la Realitatea FM Cluj din martie 2012, timp de un an. Lucrează în presă din iulie 2003, când a debutat la cotidianul "Bună ziua, Ardeal". A absolvit Facultatea de Teatru şi Televiziune a UBB Cluj în 2004 şi Facultatea de Drept a Universităţii „Dimitrie Cantemir” în 2012.