Din sufrageria urbană: ce porție să ne luăm cu polonicul din oala plină de evenimente a Clujului

Lucrurile pe care le faci în spațiul public și toate activările  trebuie să aibă un scop care e precis determinat și care arată o direcție. Asta ar trebuie să fie regula de aur a manifestărilor din Cluj-Napoca. O spun oameni conectați la viața orașului, organizatori de evenimente sau oameni din mediul universitar.

Pe o masă din euro paleți montată recent la kilometrul 0, un arhitect a așezat niște manifestări pe care ar dori să le transpună în practică.

O capitala europeană a oamenilor vâstnici, a seniorilor, o capitală a orașului normal care nu se screme și își vede de treaba lui. Și înainte de toate, un Festival al liniștii. Un oraș în care este bine așa cum e sau nu e frumos ce spun altii ci ceea ce îmi place mie.

„Noi suntem într-un proces de învățare și reînvănțare prin care activarea spațiilor publice au un efect social mult mai important decat ofertele pe care le găsim, să avem încredere în societare, în noi înșine, de a face lucrurile mai bune, de a ne cunoaște. Din punctul ăsta de vedere mă gândesc că vom depăși momentul și ne vom instala într-o normalitate în care lucrurile se vor întâmpla foarte firesc, la o anumita dimeniune. Un eveniment nu se măsoară în numărul de pesoane. Lansarea unui rachete de pe luna, se măsoară în asta. Dacă o lansezi din Piața Unirii, toată lumea vine să o vadă. Dacă vorbim de o degustare de vinuri aceasta se măsoară în calitatea vinului nu în câți oameni au băut și câți s-au îmbătat. Suntem utopici dacă credem că vom găsi lucrul ală care să ne adune pe toți. Dacă este o revoluție sau alegerea președinelui, atunci da.  Uneori mă bucur, alteori mă râd de ceea ce se organizează în oraș. Mi se pare că este o etapă de care o să ne plictisim, o să vrem altceva sau cu totul altceva. Încă suntem pe curba aia să fie mai mult, mai tare, mult mai bine. Istoria ne-a aratat că după Woodstock n-ai mai putut face Woodstock sau Live aid for Africa. Toată reușita se referă la ce rămâne în urmă mult mai profund, niciun un ev nu poate face totul, să îți ofere toată rețeta de valoari de care ai nevoie”, a spus arhitectul Șerban Țigănaș în sufrageria pe care colegul său a instalat-o pentr câteva zile în Piața Unirii.

Tot pe masa din paleți, Florin Moroșanu, șeful asociației care și-a sumat să aducă Capitala Culturală Europeană la Cluj în 2021. a pus două nume de festivaluri care sunt emblematice pentru oraș – Electric Castle și Jazz in the Park. Aceasta au confimat că oamenii doresc provocări și că, în plus, este convins că fenomentul cultural din oraș, rezidențiatul artistic va fi un motor pentru ridicarea prețurilor în anumite zone din Cluj.

„Un eveniment de calitatate cu o participare redusă e un succes. Nu toate evenimentele trebuie să fie October Fest”, a fost teza lui Horea Avram, asistent universitar în cadrul UBB Cluj.

„Eu ca sibian am învățat o lecție la Cluj și pot spune că m-a învățat să fiu tolerant față de oameni”, spune și Răzvan Luca, un prospăt absolvent de arhitetcură care s-a alăturat echipei Federației Share, responsabilă de evenimentele Capitalei Tineretului din 2015 de la Cluj.

Unul dintre artizanii activării unor spații publice din oraș prin evneimentul Scena Urbană, arhitectul Daniela Maier, spune că ceea ce îți garanează succesul unui eveniment și atargerea unui public variat în condițiile actuale – multe evenimente, multe informații despre acestea sau despre artiști – este flexibilitatea și adaptarea la respectiva locație.

Pe masa din europaleți, acum strânsă din Piața Unirii de asociația lui Dan Clinci, Urbannect (în cadrul manifestării Orașul acasă), a rămas o concluzie: „Lucrurile sunt în progres, se schimbă. Ceea ce trăim acum este o etapa. Nimeni nu va mai aștepta Capitala Europeană a Tineretului pentru că asta este doar o dată. Dar să mai vină o dată toamna muzicală e normal, e ceva ce ține de oraș. Sunt manifestări pe care mi le doresc să le mai apuc și peste mulți ani”…

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.