De la Educaţie la Job: carieră în antreprenoriat social, afacere în agricultură...

De la Educaţie la Job: carieră în antreprenoriat social, afacere în agricultură sau un job în piaţa de capital?

by -
0 128
Sursa foto: The Woman

Agricultura, unde încă e haos, poate fi domeniu bun de investiţii, dar oportunităţi se pot găsi şi pe piaţa de capital, un sector deocamdată puţin abordat de antreprenori. Până la cariere, vorbim de Educaţie. Sărăcia, marginalizarea, analfabetismul ridică ziduri, iar tinerii au nevoie de un sistem educaţional care să încurajeze gândirea liberă. Sunt câteva dintre concluziile de la o discuţie despre Educaţie din cadrul conferinţei The Woman de azi de la Cluj, moderată de Dragoş Bucurenci.

În comunitățile sărace 1 din 10 copii merge la culcare flămând, o treime dintre copiii între 7 și 12 ani nu înțeleg texte simple, 7 din 10 muncesc în gospodăriile proprii, jumătate nu au o dietă minim acceptabilă, arăta în urmă cu câteva zile un studiu World Vision. Se întâmplă în Cluj, dar și în alte județe prinse în studiu. Aproximativ 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeţi functional, potrivit unui studiu al Centrului de Evaluare şi Analize Educaţionale prezentat anul trecut. La ţara cu astfel de cifre alarmante privind gradul de sărăcie și analfabetism printre copii a făcut referire Maria Gheorghiu, confondator al asociatiei OvidiuRo, înființată ca să se ocupe de ducația timpurie a copiilor din familii care trăiesc în condiții de sărăcie extremă. „De educaţie e nevoie pentru ca fiecare dintre noi să își atingă potențialul, dar educaţia e necesară şi pentru societate în ansamblul ei. Fără educație și inovație nu vom putea face față provocărilor care ne așteaptă. Educația e un pod către ceilalți. Sărăcia, marginalizarea, analfabetismul ridică ziduri”, a subliniat Gheorghiu. „În familii sărace, după 10-11 ani, rolul fetelor în familie e important, familia pune presiune, iar fetele abandonează școala mai repede decât băieții. Apoi, primul născut în familie are grijă de ceilalți – dacă ești fată, preiei rolul mamei și șansele tale de a continua educația sunt destul de mici”, continuă Gheorghiu.  

Lipsurile din educaţie sunt multe şi ele sunt resimţite şi la alt nivel. Ce lipseşte din educaţia de azi, din perspectiva femeii de afaceri, pentru ca tinerele să se gândească la o astfel de carieră? „Este rolul societății și al profesorului să îi ajute pe tineri să aibă gândirea liberă, pentru ca ei să poată să decidă pentru viitorul lor. Gândire liberă, dar responsabilă. La nivel de liceu mai ales sunt multe de pus la punct, știu că se lucrează la nivel de antreprenoriat pentru a implementa școlile profesionale, care să poată să ghideze tinerii spre o meserie. Profesorii sunt baza viitorului”, spune antreprenoarea Camelia Șucu.

Zuzanna Kurek, reprezentanta Bursei de Valori Bucureşti (în lipsa CEO-ul anunţat, Ludwik  Sobolewski – de altfel unul dintre puţinii domni de pe lista The Woman) citează la rândul său statistici Eurostat. Diferenţele între câştigurile salariale ale femeilor şi bărbaţilor din top management nu sunt mari în România, dar, pe de altă parte, ţara are puţine femei-manager. „Femeile sunt mai conservatoare, dar, totuşi, femeile au unele dintre cele mai creative business-uri. Sunt din ce în ce mai multe antreprenoare și femei care sunt implicate în business-uri ce cresc cu rată mai mare decât cele ale bărbaților”, spune Oana Radu, Group Retail director de bancă.

O carieră în antreprenoriat social? O afacere în agricultură? Sau o carieră în pieţe de capital?

Cât despre viitorul în afaceri, sunt încă destule oportunităţi, cu sau fără credite bancare, spune Camelia Șucu. “Există mare viitor pentru startup-uri. Avem programe guvernamentale, fonduri europene. Am văzut foarte mulți oameni care și-au dorit să încerce ceva și i-a oprit această teamă: că nu au cu ce. Când ai o idee, cauți toate soluțiile. Să vă dau un exemplu. O fată m-a ascultat la un moment dat vorbind de agricultură. După un an m-a sunat să îmi spună că a început să producă cale. Am întrebat-o cum a făcut. Tânăra a studiat, a văzut că la noi nu se produc, a aflat că existau fonduri de europene, a arendat 1 ha de teren, a aflat că sunt fonduri disponibile şi a şi găsit un consultant care accepta ca la început să fie plătit cu puțin. Mama a contribuit cu 2000 de euro și a reușit să lanseze businessul. Dacă de la bancă vi se cere istoric, nu renunțați, sunt programe de starupuri, sunt alte surse, nu vă opriți aici!”, a îndemnat Şucu.

„Eu sunt un antreprenor instinctual, dar mă adaptez și pieței. În 2008-2009 mi-am dat seama că mobila nu mai poate fi un business care să mă susțină, a venit criza. Am zis că investiţiile trebuie să meargă în alte domenii: Sănătatea a fost primul la care m-am gândit, Agricultura al doilea. În cazul proiectului pe spital pe care îl începusem în 2009 am fost dezarmată, acolo într-adevăr nu mi-am asumat riscul. Plecau foarte mulți medici din ţară, pleacă în continuare, nu găseam mână de lucru, nu aveam asistente.  Am concluzionat că amânăm un pic proiectul. Între timp, a venit Agricultura, care e un domeniu extraordinar de ofertant. Nu e foarte reglementat, e haos între producţie și distribuție, cine intervine acum și pune în regulă lucrurile în haos va câștiga pe termen lung“, spune Camelia Şucu.

Agricultura – domeniu de investit, aşadar. Dar şi domeniul piețelor financiare aşteaptă femei de carieră. “România e o piață foarte dinamică, fiecare zi e o provocare. Există într-adevăr un nivel scăzut de educaţie financiară. Asta e o problemă, îi limitează pe antreprenori. Încercăm să le spunem românilor despre alternativele la depozite bancare, cu depozite mici. În domeniul pieţei de capital sunt încă multe de făcut, sunt provocări, sunt lucruri pe care le putem îmbunătăţi”, spune Zuzanna Kurek.

Sau… o carieră în antreprenoriat social? “Mecanismul e același. E o problemă în societate – vorbim de copii care nu au acces la educație. Și vii cu o soluție. Ca în antreprenoriat. Diferenţa este că în acest fel creezi capital social, nu financiar, dar tot acolo ajungi. Fiecare dintre noi putem face ceva, putem să ne alăturăm unei soluții deja existente, sunt multe organizaţii care fac treabă. Puteţi să vă aplecați asupra unei probleme care vă deranjează: faceţi ceva pentru câinele din casa scării“, exemplifică Maria Gheorghiu.

Sonia Nechifor, specialist în Comunicare, pledează pentru învățarea continuă. “Nu e o jignire să învăț de la altcineva, în academia de bune maniere pe care am înfiinţat-o (alături de partenerele de proiect) nu sunt trainer, ci învăț şi eu”, spune Sonia.

 

Comments

comments

Kristina Reştea
Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.

NICI UN COMENTARIU

Scrie un comentariu