De ce e fals când spunem că trăim într-un oraș de cinci...

De ce e fals când spunem că trăim într-un oraș de cinci stele

Analistul și jurnalistul clujean Doru Pop descrie într-un material de opinie, în adevărul.ro, care sunt gravele probleme ale municipiului Cluj Napoca, în ciuda lăudăroșeniei liderilor din administrația locală, precum și a valului propagandistic cu privire la niște așa zise atu-uri pe care le-ar râvni toti ceilalți locuitori ai țării. Folosindu-se de cifre și de date concrere – contorizate de Institutul Național de Statistică (INS) – Doru Pop arată că municipiul Cluj Napoca nu este nici pe departe ceea ce se pretinde.

“(…)  Recent, diverse media din România, care citează un studiu al Băncii Mondiale realizat pe baza unui chestionar aplicat în România, au lansat informaţia conform căreia 15% dintre români s-ar muta la Cluj-Napoca. Evident, la întrebarea „în ce oraş aţi vrea să vă mutaţi?” ar fi fost greu să răspunzi „Dosul Napului” sau „Fundătura” (alte localităţi de prestigiu din judeţul Cluj). Date similare, extrase din raportul Comisiei Europene („Quality of life in European cities 2015”) au fost la rândul lor lansate în spaţiul public de la noi, propagând ideea că în orăşelul de pe malul Someşului „străinii sunt bine primiţi”. Oraşul, văzut din perspectiva mitologiei media, apare ca un fel de „Silicon Valley”, unde roiesc IT-iştii pe străzi şi unde cetăţenii se hrănesc numai cu festivaluri internaţionale şi vorbesc 2-3 limbi străine. Nenumărate alte articole, publicate mai ales în presa locală, au sugerat chiar că la Cluj (Napoca) se trăieşte mai bine decât la New York sau chiar Londra. (…) Descris în termeni aproape mistici, oraşul a fost prezentat ca „magnet al tineretului” (concept utilizat pentru campania capitală europeană) sau „oraş minune” ori „oraş comoară” (din maghiară kincses város, termenul pentru oraşul comoară). Mitul clujnapocan, însă, trebuie demantelat. De fapt Clujul (cu sau fără Napoca) a fost tot timpul o ficţiune politică. Întreaga mitologie a oraşului este rezultatul mai multor minciuni propagandistice. Chiar numele actual, Cluj-Napoca, reprezintă dovada vie a ficţionalizării sale politice. Acest nume care descrie perfect ficţiunea ceauşistă, care a inventat un spaţiu urban, creat artificial. Astăzi acest nume funcţionează ca un test al verităţii pentru mitologia locală. Oraşului „primitor de străini” i-au trebuit decenii să accepte plăcuţe multilingve la intrare şi, chiar şi atunci, i-a fost adăugată titulatura absurd paseistă de Municipium Aelium Napocense. (…) Oraşul actual este, în fond, o ficţiune pedelistă creată special pentru Emil Boc, premierul borsetă al lui Traian Băsescu. De fapt fosta elita pedelistă a preluat controlul total asupra oraşului şi judeţului. „Oraşul de vis” este doar o fantasmă a administraţiei Boc care a fot primar începând cu 2004. Mitul oraşului „magic” trecând sub tăcere interimatul ruşinos exercitat de către Sorin Apostu (2008-2012). În fond Emil Boc este cel care conduce de mai bine de 13 ani urbea „miraculoasă” în care nu au existat plăcuţe bilingve la intrarea în oraş, pentru a menaja sensibilităţile naţionaliste ale unor cetăţeni care, altfel, se declară „iubitori de străini”. În timpul aceleiaşi administraţii „de vis” s-a realizat o autostrată care nu este conectată la nimic, o centură ocolitoare care a costat cât o autostradă. Clădirile din zona centrală se prăbuşesc în capul trecătorilor, avem o infrastructură urbană în continuă deteriorare, iar ambuteiajele cotidiene sunt realitatea tristă a acestei urbe de mândră minune (cum spun ardelenii). În pragul Centenarului Unirii, piaţa Mihai Viteazul din centrul oraşului mistico-magic este o paragină, iar malurile Someşului arată ca şi când am fi în Varanasi. Filarmonica oraşului nu are propria clădire, Muzeul Naţional de Artă are sediul retrocedat, iar extraordinarul oraş cultural nu are nici măcar o galerie de artă modernă. Ce să mai vorbim de faptul că numele pieţelor din centrul oraşului sunt în continuare cu denumiri naţionalist-paseiste (Unirii, Victoriei, Avram Iancu) sau că nu există plăcuţe bilingve pentru numele de străzi!? Există două „calităţi” ale urbei, preţurile exagerate la imobiliare şi sufocarea prin ambuteiaje. Chiriile la apartamentele cele mai mici sar peste 350 de euro pe lună, iar preţul locuinţelor este cel mai mare din România (după Bucureşti). Expresia vizibilă zilnic pentru frankensteinismul clujean este comuna monstruoasă Floreşti. Acest Floreşti, o excrescenţă a Clujului, există ca un neg care supurează zilnic pe DN1, cu zeci de mii de oameni care migrează din această comună suburbană spre locurile de muncă din oraş stând cu orele în trafic. Dar ambuteiajul clujean nu se vede numai pe şosele, ci şi în spiritul îngust şi blocat în paseism. Îngrămădiţi la propriu şi la figurat, clujenii trăiesc cu iluzia grandilocventă că oraşul lor este ceva nemaivăzut. Presa de propagandă care construieşte mitul clujnapocan preia orice prostie şi o amplifică. Un exemplu este articolul scris de o pseudo-jurnalistă, care nu s-a obosit să se documenteze, titrând că a fost în vizită în „cel de-al doilea oraş al României”. Panseurile autoarei, care nu făcea decât să reia truismele despre festivalul de film sau cafenelele atractive ale Clujnapocei, au fost rapid reverberate de către „dezvoltatorii” legendei oraşului magic. Evident, articolul era o gogomănie jurnalistică. El ne permite să contrastăm ficţiunile cu adevărurile statistice, aşa cum reies din datele oficiale ale furnizate de INS. Recensământul din 2011 arată că întreg judeţul Cluj are 691 de mii de locuitori, în scădere faţă de 1992 când erau 736 de mii şi sub anul 1971, când erau 715 de mii. Astfel „Municipiul minune”, care creşte ca Făt-Frumos, de fapt scade demografic. În 2011 erau 458 de mii de locuitori clujnapocani, în timp ce în 1992 erau 496 de mii. Faptele contrazic, încă o dată, minciunile propagandei publice. Aceleaşi statistici arată că Bucureştii au 1,88 milioane de locuitori, iar Constanţa are 470 de mii. Prin urmare Clujul este al treilea oraş ca populaţie din România, urmat de Timişoara cu 422 mii. În plus, dacă Timişoara s-ar uni cu Aradul (238 de mii), ar forma prima conurbaţie din România cu peste jumătate de milion de locuitori, mai mulţi decât toţi locuitorii judeţului Cluj cumulat. Încă un mit trebuie desfiinţat, acela al Clujului cu un milion de locuitori. În tot judeţul nu există atâţia oameni, prin urmare şi această legendă trebuie spulberată! O altă poveste de adormit pedeliştii este creşterea spectaculoasă a economiei Clujului, municipiul minune fiind descris drept un epicentru de dezvoltare european şi universal. Mitul dezvoltării trebuie pus şi el în context. Toate judeţele din Transilvania au o creştere între 5,7 (Harghita), 5,8 (Alba) şi 6,2 (Maramureş) procente. Creşterea accelerată este regională, nicidecum datorată „miracolului orăşelului lui Boc”. Conform datelor Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP), poziţia Clujului în ceea ce priveşte PIB-ul pe cap de locuitor este similară cu cea demografică – după Bucureşi şi Constanţa, în acelaşi rând cu Timişoara şi Braşov. Nimic spectaculos aici, nu e nicio minune, vorba lui Iozefini. E clar că rezultatele studiilor sunt adesea manipulate în presă. Răspunsul referitor la mulţumirea cetăţenilor de a locui în propriul oraş nu e relevant. Molcomii ardeleni sunt, într-adevăr, mulţumiţi că trăiesc unde trăiesc, dar asta nu înseamnă mobilitate urbană. Tot statisticile arată că extraordinara „atragerea de străini” este un fals. Din cei 272 de mii de oameni care şi-au schimbat oficial reşedinţa în judeţul Cluj, mai mult de jumătate (141 de mii) sunt migranţi din interiorul judeţului. Influxul cel mai mare vine din judeţe precum Alba (15 mii), Bistriţa (13 mii) sau Mureş (13 mii), Sălaj (18 mii). De fapt ardelenii din judeţele limitrofe se mută la Cluj, şi doar 6500 de străini (de fapt oameni cu reşedinţa în altă ţară) s-au mutat la Cluj. Comparativ numărul celor cu dominiciliul în străiniătate care merg la Bucureşti (28,4 mii) sau Timiş (7.122), oraşul minune este în urmă. După cum arătam, altă etichetă falsă este că trăim în „cel mai prietenos oraş” din România, primăria lăudându-se că 91% dintre clujeni au o „percepţie bună” despre străini. „Silicon Valley de România” nu are nici măcar un autobuz turistic care să ducă oamenii să vadă minunăţiile de cartiere mărginaşe sau minunata regiune de prestigiu mondial, Pata Rât. Nu în ultimul rând trebuie să vorbim despre inteligenţa acestei regiuni extraordinare. Tot statisticile ne arată că România are 245 de mii de analfabeţi şi că 30 de mii dintre aceştia sunt în regiunea Nord-Vest (….).

Citiți tot textul pe adevărul.ro

 

Comments

comments

6 COMENTARII

  1. Acordul de la Bretton Woods a transformat bancnota dintr-o chitanta dovedittoare a existentei unei cantitati de aur in rezervele unei trazorerii, intr-o bucata de hatie colorata cu valoare atribuita conventional. Din anii ’70 utilzam aceste banconote, traim bine mersi pe seama lor si nu ne deranjeaza faptul ca ele se bazeaza pe o fictiune. Din cand in cand apare cate un individ care striga in gura mare ca aceste bancnote sunt o minciuna, “imparatul e gol”.Pot accepta ca are oarecum dreptate doar ca apartamentul meu, masina mea, smartphone-ul meu, vacanta mea, seara trecuta in oras mi se par cat se poate de reale si au fost platite cu “minciuni” din astea. Pe care intentionez sa le folosesc in continuare. Deci ce sa fac cu individul cu vocatie profetica denuntandu-mi casa, masina , posesiile ? Daca as fi un individ agresiv, impulsiv, primitiv, as fi tentat sa actionez prin metode mafiote pentru a-mi apara stilul de viata de catre acest individ care s-ar putea sa aiba dreptate. Altii apropiati spiritual de el se grabesc in a-l acuza de diverse interese obscure. Si au si ei dreptatea lor in a se intreba ce castiga acest individ din afirmarea unui “adevar” de pe urma caruia pierdem toti.Solutia cea mai de bun simt pe care o pot gasi in calitate de mic burghez comod e sa-l declar nebun, sa-l izolez si sa sper ca nu-i vor veni astfel de idei unuia cu mai multa influenta cum ar fi presedintele SUA. O avea domnul Pop dreptate sau poate nu, dar nu vad cu ce ma ajuta pe mine, pe el sau pe orice clujan “adevarul” lui.

  2. Este un articol scris la comanda, o bagatelizare ordinara vomitata de un fanfaron fara scrupule. Pe deasupra ofera si date statistice false sau le denatureaza. Acest ipochimen cu cas la gura jigneste Clujul si clujenii, si ar trebui actionat in instanta pentru defaimare.

    PS: Sunt un cititor frecvent al Actual de Cluj, dar m-a dezamagit profund preluarea unui articol gretos scris la comanda. Aveam alte asteptari.

  3. articol neargumentat care cade in extrema opusa.
    sunt deacord ca orasul nu e de 5 stele. dar orice analiza serioasa se bazeaza pe date statistice. clujul are cea mai dinamica crestere din romania ( salarii , pib samd)
    clar nu e perfect, dar articolul pare scris de un tip cu anumite frustrari ( politice sau nu)

  4. Articolul pare unul pro minoritate maghiara. Apoi afirmatia ca numele roman al orasului a fost o propunere absurd paseista, duce sub semnul nulitatii si relativitatii mediul academic si unele persoane care reprezinta Academia Romana si cea mai importanta universitate din tara, este de-a dreptul cretin. Restul articolului nici nu l-am continuat dar si asa tind aa ii dau dreptate cand vine vorba de titlul articolului. 5 Stele Cazatoare.

  5. Hai sa ne multumim cu ce avem! Hai sa nu mai facem nimic! Sa acceptam praful, zgomotul, circulatia infenala, proasta administare a unui oras care o putea duce mai bine! Hai sa-l proslavim pe Boc! Hai sa ii cantam o oda strategului de la urbanism! Sa ii spunem cat il iubim strategului de la circulatie. Hai sa ne falim cu podul minunat care se construieste de un an de zile peste Somes! Minte putina, automultumire cat cuprinde. Prostul daca nu e si fudul… Clujul e un oras in care standardul de viata s-a deteriorat continuu, in care amestecurile de tot felul au dus pre un al doile Bucuresti. Ca nesimtire, nu ca performanta. Uitati-va pe cifre, cascati ochii! Doru Pop are dreptate

Scrie un comentariu