Închide

Daniela Maier, Scena Urbană: „Toate locurile care vă fac să oftaţi : “Of, ce bine ar fi dacă aici…..” sunt potenţiale scene”

ActualitateTop News by Kristina Reştea - ian. 02, 2016 0 443

 

Avem Cetăţuia, locul de unde vedem Clujul de sus şi transformările lui, care a fost ani în şir neglijat, între un proprietar privat care a optat pentru “negociere” în alte proiecte imobiliare şi o administraţie locală insuficient de abilă ori interesată să pună locul în valoare. Recent, s-au preluat nişte proprietăţi. Avem strada Kogălniceanu, una dintre cele mai frumoase străzi de centru ale Clujului, agresată şi ascunsă din cauza traficului auto şi a parcărilor. Avem un cimitir-aproape-parc de care au cam uitat toţi, în afară de câţiva urmaşi care mai duc flori şi lumânări. Avem o gară – poartă de intrare în oraş, care e zonă de tranzit, cu spaţiu public neglijat şi conectată de o arteră cu mare potenţial comercial. Avem, avem, avem… avem tot felul de locuri frumoase în oraş, de care nu prea îi pasă nimănui. Ne plângem, dezbatem sau, poate, facem o poză şi o postăm pe Facebook ca “mare” revoltă. Şi totuşi, un grup de arhitecţi, artişti şi voluntari, coagulaţi în jurul unui proiect botezat “Scena Urbană” au luat iniţiativă. Au identificat locuri, au făcut planuri, au adus artişti, au făcut evenimente, au lansat dezbateri. Primul proiect a urcat scena pe Cetăţuie. De atunci au trecut trei ani. Care sunt concluziile şi ce idei noi au apărut în această perioadă ne spune arhitecta Daniela Maier, cea care coordonează “Scena”.

 

 

Fiindcă tocmai aţi împlinit cu Scena Urbana 3 ani… care sunt concluziile după acest interval?

Scena Urbană a început în 2012 pe Cetăţuie. Ne-am propus să aducem în atenţia comunităţii acest spaţiu, să-l dezbatem, să-l cunoaştem şi să-l apreciem. De la evenimente dedicate copiilor la spectacole, expoziţii şi instalaţii inspirate de acel loc, toate au încercat să prezinte un spaţiu care este o valoare, un simbol şi o oportunitate a oraşului. Artiştii au acceptat să fie “uneltele” de comunicare a specialiştilor. Am realizat apoi că puţini sunt actori reali în ceea ce înseamnă spaţiul public şi că demersul nostru poate continua încercând să dezvăluie acest oraş, pas cu pas. Oraşul trebuie să fie “viu”, iar viaţa lui se simte în spaţiul public. Echilibrul, armonia din zona veche a oraşului este agresată de funcţiuni noi, necesare secolului pe care-l trăim. Pentru a discuta asta, pentru a putea merge înainte şi a investi în reabilitări, intervenţii, spaţii, circulaţii şi altele este important să înţelegem în mod real şi onest oraşul. Concluziile sunt multe dar pot fi rezumate la una singură: se poate să avem un oraş minunat. Primul pas este să întelegem, ca locuitori ai oraşului, ce înseamnă asta, să ne asumăm, să ne respectăm şi să ne implicăm.

Dincolo de perioadele în care spaţiile alese au fost “scene urbane”, ce s-a schimbat pentru aceste locuri şi pentru oamenii din preajmă? De fapt, ce a rămas aici, după desfăşurarea manifestărilor voastre?

Fiecare din spaţiile care au fost “scene urbane” au avut propria evoluţie. Manifestările noastre nu şi-au propus până acum să lase în urmă mai mult decât amintiri frumoase, adulţi şi copii conştienţi de valoarea, funcţiunea şi oportunităţile spaţiului pe care îl admiră şi îl pot folosi mai bine, mai mult şi mai frumos. A rămas, de la prima noastră manifestare, şi “cuibul” de pe Cetăţuie-din acel loc fiecare clujean a admirat oraşul, momente importante din viaţa noastră se leagă poate de el, cuibul a fost o materializare a acestui gând realizată de voluntarii scenei împreună cu profesorul Emil Dobriban). Punerea lor în valoare a trezit interesul organizatorilor de evenimente care le-au avut în vedere cu alte ocazii. Toate spaţiile au fost studiate şi analizate cu studenţii din cadrul Universităţii de Vară a OARTT (Ordinului Arhitecţilor din România – filiala Transilvania) ca apoi lucrările acestora să fie prezentate în cadrul evenimentelor. Cetăţuia a fost, cel puţin partial, asumată de administraţia locală. E o mare şansă pentru acest spaţiu şi pentru peisajul cultural şi sportiv al Clujului. Gara nouă a devenit un spaţiu despre care discutăm acum cu totul altfel. Este un posibil pol cultural al oraşului, integrat funcţional şi pus în valoare. Toate spaţiile au fost reconsiderate şi fac subiectul unor dezbateri periodice. Este important faptul că proprietarii, vecinii, cei direct implicaţi şi interesaţi de aceste spaţii alături de administraţia locală s-au implicat şi ne-au sprijinit în toate evenimentele Scenei Urbane.

Care este, până acum, evenimentul, spaţiul sau manifestrarea care a produs cele mai mari ori surprinzatoare efecte? Care a fost Scena care a adus cele mai mari satisfacţii? Şi, de cealaltă parte – care au fost dezamăgirile în aceşti trei ani de proiect?

Cred că, dincolo de evenimentele care ne-au bucurat cu numărul surprinzător de mare de participanţi, s-au apropiat de sufletul nostru şi ne-au motivat oamenii care ne-au ajutat. Au fost şi sunt în continuare artiştii care devin pe rând prieteni şi voluntari ai Scenei Urbane. Ne-a impresionat felul în care oamenii au primit evenimentul din cadrul Cimitirului Central. Au fost expuse pe perioada evenimentului hărţile propuse de noi ca alternative pentru vizita acestui spaţiu (medici, artişti, ingineri, arhitecţi, etc). În foarte scurt timp, un grup de oameni au trimis, aşa cum solicitasem în eveniment, o listă cu mormintele unor personalităţi care nu apăreau pe hărţile noastre. Interesul lor ne responsabilizează şi ne dorim să detaliem hărţile prezentate şi să le completăm cu noi hărţi (harta sportivilor, harta veteranilor, etc) Voi ataşa această listă şi vă invităm să ne ajutaţi în completarea ei. Ni s-a reamintit astfel că oamenii se implică în lucrurile ce le sunt aproape de inimă şi suflet. Îmi place să cred că am găsit în fiecare ediţie a Scenei Urbane mici valenţe care să apropie spaţiile de sufletul oamenilor şi să-i atragă în a se implica şi interesa de ele. Fiecare din evenimentele Scenei Urbane a avut propriile detalii care îl pot transforma în “cel mai”. Ar fi nedrept să alegem unul dintre ele pentru că multe experienţe au fost marile lecţii pentru evenimentele cu cea mai mare vizibilitate.

Dezamăgirile au fost aceleaşi cu cele din viaţa de zi cu zi. Nu suntem obişnuiţi, educaţi să facem cu pasiune ceea ce ne place şi ne dorim. Dezamăgirea cea mai mare a fost să întâlnesc asta la tineri. Nu ştiu exact unde si cum li se taie aripile dar sper să prindă curaj în timp. Celor care pot rămâne implicaţi în a-şi construi şi susţine visele le mulţumesc încă o dată pentru ca aleg să fie şi voluntari ai Scenei Urbane. Marea dezamăgire de la începutul Scenei Urbane a fost să înţeleg ce înseamnă în mod real sponsor şi partener. Nu a fost uşor să refuzăm acele oferte care ne impuneau să vindem produsele lor. Îi apreciez pe toţi cei care pot să ducă la bun sfârşit evenimente şi proiecte fără aceşti susţinători formali. Suntem foarte bucuroşi de parteneriatele şi sponsorii care ni s-au alăturat, care au înţeles ce înseamnă spaţiul public şi sunt implicaţi în comunitate ținând cont de contextul în care lucrăm și ideile pe care le susţinem.Sunt oameni şi companii implicate astfel în numeroase proiecte.

Ce urmează? Care sunt proiectele/planurile pentru 2016?

Urmează un nou an în care ne propunem să vă invităm la evenimente menite să activeze spaţiul public, să-l defineasca în asa fel încăt să-l facă îndrăgit, funcţional, atrăgăto. Al nostru. Ne dorim să revenim în spaţiile care ne-au găzduit pănă acum cu mici intervenţii, dar să abordăm şi noi alte spaţii care pot face parte din acest “spectacol” al spaţiului urban. Arhitecta Paola Rizzi, profesor de design şi planificare urbană la DADU-University of Sassari a fost foarte interesată de programele noastre, am avut marea şansă să-i pot detalia ideile care au generat intervenţiile în fiecare spaţiu. Astfel, cea de-a opta ediţie a Universităţii de Vară pe care o organizează “International Summer School on Awareness and Responsibility of Environmental Risk” va fi organizată la Cluj-Napoca la începutul lunii iulie în parteneriat cu Universitatea de Vară organizată de Ordinul Arhitecţilor din România Filiala Transilvania. În acest cadru, grupuri de masteranzi, doctoranzi şi studenţi în ani terminali de la universităţi care au confirmat deja participarea: UDDI, Thamassat University Bankgok, DMUCH Ritsumeikan University, Kochi University, DADU University of Sassari împreună cu specialişti clujeni vor aborda o temă pluridisciplinară de actualitate şi interes pentru oraş. Ideile generate de aici vor fi prezentate în evenimentele din cea de-a doua jumătate a anului. Suntem contactaţi de artişti care îşi doresc prezenţa pe Scena Urbană în parteneriat cu artişti şi specialişti clujeni şi vă pregătim surprize în acest sens.

Care sunt cele mai mari lipsuri pe care le are Clujul la capitolul Spaţii Publice? Care sunt spaţiile care ar avea urgentă mevoie de intervenţie şi atenţie (din partea autorităţilor şi din partea noastră, a locuitorilor)? Şi, tot legat de asta, care sunt scenele pe care le mai aveţi în plan?

Cred că spaţiul public ne reprezintă. Lipseşte infrastructura, dar şi asta vorbeşte despre noi. Când ne interesează şi iubim ceva, ne implicăm şi facem lucrurile să se întâmple, dezbatem costructiv şi generăm parteneriate. Atâta timp cât vom considera spaţiul, administraţia, oamenii, artiştii şi specialiştii din diferite domenii cei care trebuie “să facă”, să ne dea”, “să ne prezinte”, fără să ştim ce vrem, cine suntem şi de unde pornim cred că batem pasul aproape pe loc. Toate spaţiile, mici sau mari, care ne trezesc amintiri sunt spaţii care merită atenţia noastră. Toate locurile care vă fac să oftaţi : “Of, ce bine ar fi dacă aici…..” sunt potenţiale scene. Invitaţia noastră către clujeni este de a ne prezenta diferite spaţii pe care poate, în graba zililnică, le trecem cu vederea. De la un arbore special (cum a fost cazul magnoliei de pe strada IC Brătianu în primăvara anului trecut) la spaţii generoase, fiecare loc îşi are propriul sens şi forţă în oraş. Le identificăm şi prezentăm pe rând. Nu pot să fac o listă, am făcut asta şi am realizat că aceste spaţii s-au transformat rapid în zone “cool”. O scenă şi un bar au făcut animaţie câteva zile ca apoi să uităm. Evenimentelor extraordinare din punct de vedere artistic le este imposibil să rămână unealtă pentru promovarea spaţiului public şi ar fi păcat. Intervenţiile se completează şi pun în valoare pe rând artişti, spaţii, comunitate, cultură şi viaţă. Cred că dacă discutăm despre spaţiul public scopul nostru este acela de a aduce aici oameni de diferite vârste, profesii şi interese. Oraşul, spaţiul public este al tuturor. Pentru a înţelege asta trebuie ca fiecare om din comunitate să-i înteleagă funcţiunea, să-i aprecieze detaliile, să se lege de el prin amintiri.

E vreun loc pe care l-aţi fi vrut Scena Urbană şi nu a reuşit să fie încă? Şi daca nu s-a reuşit, de ce nu s-a reuşit?

Sunt câteva spaţii pe care consideram că le putem aborda. Am renunţat deocamdată pentru că fac obiectul altor grupuri de lucru cu intervenţii interesante care cu siguranţă aduc beneficii spaţiului public şi comunităţii sau sunt subiectul unor dezbateri generate de interese de altă natură pe care, oricât ne-am dori, este aproape imposibil să le clarificăm. Sunt și spații care au devenit închise pentru publicul larg, din cauza deciziilor proprietarilor, dar care se pot redeschide, temporar, prin evenimente culturale, în care comunitatea să simtă că acel spațiu le aparține, din nou.“Lista” de spații în care Scena Urbană vrea să inervină este diamică; crește, se schimbă și întodeauna surprinde.

Vă invităm să revizitaţi câteva Scene Urbane:

Foto/ Video Ce probleme are Gara, poarta oraşului ruptă de oraş. Cu scenă se vede altfel

Strada Kogălniceanu, varianta pietonală cu trăsuri: loc pentru 250 de mașini sau 1.800 de oameni?

FOTO/VIDEO Tu, Oraşul şi Filmul: o seară în stradă, cu Charlie Chaplin şi magnolia

FOTO/VIDEO Cum se vede Carmen pe Cetăţuie. Scena pentru locurile neglijate ale oraşului, cu panoramă

Oamenii, monumentele şi poveştile din “Panteonul Transilvaniei”. Cum arată Scena Urbană în Cimitirul Central

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.