Închide

“Dacă mă demit pe mine, nu înseamnă că se evaporă levigatul”. Sau despre nesimțirea unor politicieni

ActualitateOpinieTop News by Cosmina Fernoaga - Oct 04, 2017 3 583

Ministrul mediului, Grațiela Gavrilescu (foto jos), a fost la Cluj, a aruncat cu acuzații unde i s-a părut mai convenabil, a făcut paradă anunțând că-l demite pe directorul Gărzii de Mediu, Marius Triță, iar apoi a plecat. “Dacă cei de la Minister asta consideră, că eu trebuie să fiu demis, ce pot să mai spun.  Nu înseamnă însă că dacă plec eu, levigatul de la Pata Rât se evaporă”, a comentat Marius Triță pentru Actual de Cluj. Și omul are dreptate, dezastrul ecologic de la Pata Rât continuă, pentru că ministrul n-a făcut nici cel mai mic gest pentru a oferi un sprijin concret Clujului. Dor nu pentru așa ceva a venit.

Încă din iulie, când s-a declanșat alunecarea blocului de deșeuri care a condus la scurgerea levigatului în pârul Zăpodia, Consiliul Județean Cluj i-a solicitat Prefecturii să convoace Comitetul pentru Situații de Urgență. A fost nevoie de câteva săptămâni până când Prefectura s-a urnit, și de alte câteva săptămâni până când s-a emis o Hotărâre în care se constata gravitatea situației din zonă, poluarea masivă nu doar la Pata Rât, ci inclusiv în vecinătăți. Toți membrii Comisiei speciale de verificare, formate din reprezentanți de la Garda de Mediu, de la Agenția de Mediu, de la Direcția Apelor, de la Direcția de Sănătate Publică etc., au semnat o notă de constatare, apreciind că se impune declanșarea procedurii de stare de urgență, dar noul prefect s-a făcut că plouă. Fie pentru că nu știe să facă distincție între sintagmele „situație de urgență” și „stare de urgență”, fie din rea credință – simțind că tema poate fi exploatată politic, pentru a-i defăima pe politicienii PNL aflați la conducerea adiministrației clujene – cert este că întreaga responsabilitate privind stoparea și tratarea levigatului toxic a fost lăsată exclusiv în sarcina Consiliului Județean. Potrivit legii, dacă prefectul ar fi întreprins procedurile pentru declanșarea stării de urgență, Guvernul și ministerele ar fi devenit la rândul lor responsabile pentru soluționarea problemei de la Pata Rât. Consiliul Județean ar fi beneficiat de ajutor financiar de la centru și de un sprijin concret în privința utilajelor necesare colectării și tratării levigatului. Prefectura Cluj  – reprezetanta Guvernului  în teritoriu – n-a mișcat un deget în această direcție. Sigur, ministrul mediului, Grațiela Gavrilescu,  n-avea de ce să considere că prefectul Aurel Cherecheș – numit în funcție pe linie politică – ar avea de ce să fie fie tras la răspundere. I s-a părut mai „constructiv” să se rățoiască la directorii din Consiliul Județean și să-l amenințe cu demiterea pe șeful Gărzii de Mediu, ca și cum levigatul de la Pata Rât ar fi apărut peste noapte sub mormanul de gunoi de la rampa de depozitare, iar oamenii aceștia au stat și au privit.

Triță, țap ispășitor

Spre rușinea lor, reprezentanții PSD s-au gărbit să speculeze momentul și să facă propagandă politică pe marginea acestei nenorociri cu care se confruntă Clujul.  Noi toți știm însă adevărul. Rampa de la Pata Rât nu este o problemă care a apărut ieri. Dimpotrivă, trenează de ani de zile și toți politicienii clujeni, indiferent de partidul din care provin, sunt la fel de responsabili de această situație. Consiliul Județean Cluj nu a fost niciodată administrator al acestei rampe de deșeuri. A preluat-o recent în gestiune, tocmai cu scopul de a o închide și de a o ecologiza, așa cum a impus Guvernul. Înainte de a face acest pas, Consiliul Județean a transmis nenumărate adrese și sesizări, Primăriei, Agenției de Mediu, Ministerului, DIICOT,  DNA, etc. pentru a semnala cantitățile ilegale de deșeuri care au fost depozitate peste normele admise la această groapă „neconformă”, cum  îi place ministrului să spună. Nimeni n-a luat vreo măsură. Frimele de salubrizare au prosperat constant în toți acești ani pentru că n-au simțit nevoia să investească vreun leu în procesul de colectare și tratare a levigatului provenit de la cantitățile de deșeuri depozitate la Pata Rât.

Sigur, Consiliului Județean i se poate imputa că n-a finalizat la timp noul depozit ecologic de deșeuri. Dar cine mai exact se face vinovat de acest eșec? Nu o anumită firmă de casă a PSD care în ulimii ani a pus mâna pe toate contractele majore de stat derulate în Cluj, blocând sau devalizând tot ceea ce se numea proiect de investiție? Luăm proiectul noului depozit ecologic. Câte plângeri s-au făcut legat de furtul de pământ de pe amplasamentul construcției, știu reprezentanții PSD și doamna ministru? Experții au subliniat că blocajul lucrărilor la acest depozit îi poate fi imputat exclusiv constructorului. Când credeți că o să se întâmple vreodată ca acest constructor să-și asume răspunderea și să plătească pentru prejudiciul imens pe care l-a adus Clujului?

Concluzia ministrului: trebuia demis șeful Gărzii de Mediu, Marius Triță, pentru că n-a dat mai multe amenzi Consiliului Județean. Grațiela Gavrilescu consideră că în felul acesta a rezolvat marea problemă a Clujului, pentru că, nu-i așa, în logica ei amenzile ar fi fost plătite direct din buzunarul președintelui Consiliului Județean, PNL-istul Alin Tișe, nicidecum din bugetul clujenilor.

Pentru parada proprie și personală, Gavrilescu a chițăit în stânga, dreapta, l-a jumulit pe Triță, iar cu un drum le-a dat și PSD-iștilor niște muniție pentru a-i mai ataca pe liderii PNL din administrația locală, că prea se plictiseau să stea degeaba. Ce contează pentru ea că problema levigatului a rămas exact acolo unde o știam. Da, doamnă, mai veniți și cu alte ocazii. Mulțumim de vizită, eficientă tare.

 

author photo two

Cosmina Fernoaga

Este redactorul-șef al site-ului actualdecluj.ro, din aprilie
2014.
A fost reporter pentru cotidianul Ziua de Cluj din martie 2005 până în aprilie 2014 şi redactor la Realitatea FM Cluj din martie 2012, timp de un an. Lucrează în presă din iulie 2003, când a debutat la
cotidianul “Bună ziua, Ardeal”.
A absolvit Facultatea de Teatru şi Televiziune a UBB Cluj în 2004 şi Facultatea de Drept a Universităţii „Dimitrie Cantemir” în 2012.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu