Închide

Cum vrea primăria să lege bucățile de piste de biciclete din Cluj

ActualitateAdministrațieTop News by Luminiţa Silea - May 13, 2017 2 503

Piste înguste, cu obstacole, fără continuitate și care pun în pericol siguranța bicicliștilor. Așa este caracterizată rețeaua velo a orașului. Acum primăria susține că are un proiect prin care vrea să lege pistele de biciclete actuale.

 

Viceprimarul Dan Tarcea a spus chiar că pe anumite străzi administrația dorește să implementeze modelul din orașe europene cu tradiție în utilizarea bicicletei unde trotuarul este utilizat în comun de pietoni și bicicliști. Ca exemplu a dat strada Moților unde administrația poate amenaja o pistă de biciclete doar dacă împarte trotuarul între pietoni și bicicliști, în așa fel încât ambele categorii să poată circula în condiții de siguranță. Tarcea a mai exemplificat că în Munchen funcționează acest sistem și că pietonii și bicicliștii conviețuiesc și se respectă utilizând aceleași spații.

Oficialul nu a avansat însă un orizont de timp pentru acest proiect de unificare a pistelor de biciclete. În schimb, a mai menționat că la nivelul Primăriei se lucrează și la extinderea stațiile de bike-sharing în zone neacoperite prin proiectul european: la intrările în oraș (spre exemplu în zona IRA) unde administrația vrea să amenajeze parcări de tipul park&ride (unde șoferii care au treabă în Cluj-Napoca să-și lase mașinile și apoi să utilizeze mijlocele de transport în comun sau bicicleta) dar și în cartiere. Astfel de stații de închiriere ar urma să apară în Mănăștur (zona Sirena) sau în cartierul Gruia. Nici în acest caz, Tarcea nu a oferit un termen.

Ca politică anunțată de edilul Emil Boc pentru amenajarea de piste de biciclete trebuie amintită practica potrivit căreia noile piste se marchează  pe măsură ce demarează și se finalizează lucrări de reabilitare a unor străzi.

Și așa clujenii au sesizat faptul că multe dintre stațiile de închiriere biciclete nu sunt funcționale și n-au fost reparate (exemplu cea din Grigorescu, de pe strada Mirăslău) de un an de zile, dar că sunt constant alimentate cu biciclete pe care nu le poate utiliza nimeni. Municipalitatea a demarat licitații pentru înlocuirea ecranelor mai multor astfel de stații nefuncționale sau chiar pentru achiziționarea de stâlpișori de cauciuc care să îi înlocuiască pe cei de metal cu care au fost delimitate mai multe trasee velo din Cluj-Napoca în cadrul aceluiași proiect de bike sharing.

Pistele cu stâlpișori de metal (ceruți de poliție) au fost extrem de criticate de societatea civilă care a atras atenția că acestea pun în pericol siguranța bicicliștilor. Așa că primăria chiar a renunțat pe anumite artere să le mai extindă (pe 1 Decembrie sau pe Bucium). Cu toate acestea de peste 1 an nu a făcut nimic să corecteze neajunsurile. Nici măcar pe cele sesizate de organizațiile de bicicliști din oraș care spun de ani de zile că pistele din Cluj-Napoca sunt prea înguste, pline de obstacole, nu garantează siguranța, n-au continuitate.

Alte voci din societatea civilă spun că Primăria, deși verbal susține transportul velo, în practică încurajează mersul cu mașina în centrul orașului. Ca exemplu este dată parcare cu barieră pe care administrația locală a amenajat-o acum circa 8 ani în Piața Unirii și pe care o menține în viață pentru că generează venituri mari la bugetul local. În locul ei s-a propus degeaba zonă pietonală cu stație de autobuz. Maxim, ca să dea un exemplu, municipalitatea clujeană ar putea să o înlocuiască cu o parcare de biciclete, spun aceiași specialiști. Și pe bună dreptate.

De exemplu, în Alba Iulia, celebrul arhitect danez Jahn Ghel (contract pentru un studiu care să dea primăriei soluții de a transforma orașul într-unul pentru oameni) a recomandat municipalității să desfințeze o parcare din fața Primăriei și să o înlocuiască cu una pentru biciclete. De asemenea, în studiu “Alba Iulia spre un oraș pentru oameni și cultură”, specialiștii de la Ghel Architects recomadă administrației albaiuliene să dezvolte o rețea coerentă de piste de biciclete axată pe continuitate și siguranță, dar nu cu orice cost pentru pietoni. “Pistele de biciclete nu trebuie să concureze rețeaua de trotuare destinate pietonilor. Acestea trebuie să coexiste la marginea șoselelor”, s-a artătat în respectivul studiu.

Infrastructura pentru bicicliști din Cluj-Napoca cuprinde 41 km sunt amenajați drept ”trasee adecvate circulației bicicliștilor”, fiind vorba însă doar de montarea unor semne de circulație de restricționare și avertizare, 18,8 kilometri de piste amenajare în cadrul proiectului cu bani europeni al primăriei, cel al rețelei de bike-sharing, plus încă 6,8 kilometri de piste noi deja amenjate.

Pistele de biciclete din Cluj au primit calificativul de „Rezonabiledupă ce au fost analizate după o metodă irlandeză de specialiștii care au întocmit Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) pentru Cluj-Napoca. Multe dintre traseele de ciclism din oraș a fost făcută prin simpla reducere a spațiului dispobil pentru pietoni și așa foarte redus, constată aceiași specialiști BERD-ARUP. Ca să se corecteze situația, în PMUD se propune amenjarea a încă 57 de kilometri de piste în interiorul orașului, dar și a încă 33 km înspre Florești, Feleacu, Apahida și Baciu. Doar așa poate crește cota modală a mersului cu bicicleta în Cluj-Napoca, în prezent foarte redusă.

“Din sondajele la domiciliu a rezultat că doar 0,5 % dintre deplasările în oraș sunt efectuate cu bicicleta. Cota modală foarte redusă este strâns legată de absența infrastructurii dedicate, și este greu de crezut că aceasta va crește, chiar și după implementarea proiectului (de bike-sharing -n.red.), în absența unei rețele de piste de biciclete care să acopere o mare parte din oraș și care să asigure conexiuni sigure și convenabile între principalele puncte de origine și destinație din oraș. Este necesară dezvoltarea unei rețele adecvate de infrastructură de ciclism, întro primă etapă în zona urbană, iar apoi în restul zonei metropolitane”, mai arătau specialiștii.

DESPRE PROPUNERILE DIN PMUD, mai jos:

Bicicleta, încă departe de a fi preferata clujenilor. De ce?

Organizațiile de ciclism din Cluj-Napoca organizează periodic marșuri de protest împotriva modului în care primăria a amenajat pistele de biciclete din oraș -“noi piste de biciclete pe trotuare, prea înguste, fără sapții de siguranță, fără continuitate la intersecții, și aflate în raza portierelor mașinilor parcate la bordură și expunând astfel pericolului de accident bicicliștii care ar vrea să le utilizeze”, au arătat recent reprezentanții Clubului de Cicloturism Napoca, la ediția cu nr 100 al marșului bicicliștilor care a avut loc la începutul lui 2016 în Cluj-Napoca.

Viceprimarul Dan Tarcea a făcut declarații despre pistele de biciclete la emisiunea Clujul în direct difuzată pe Napoca FM. 

Vezi și:

Orașe pentru oameni versus Orașe pentru mașini. Un arhitect danez ne arată cum suntem cu zeci de ani în urmă

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014.
A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității “Babeș-Bolyai” în 2004 şi are două diplome de master – în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.

2 comentarii

  1. toate pistele actuale au borduri in capete. nu au trecere lina.
    pe motilor trebuia gandita la comun cu reabilitarea strazii. pacat.
    acum sunt povesti. desi e necesara.
    parcarea de la unirii e ok,dar ar trbuisa fie si mai scumpa. pt a putea sustine cu banii de acolo alte investitii in mobilitate.
    un pas bun a fost inchiderea laturii de vest.

Scrie un comentariu

Articole similare