Închide

Cum se intervine în centrul istoric al Clujului, pe clădirile de patrimoniu: „Remedierea trebuie să se facă după o rețetă. La Cluj văd doar bâta”.

ActualitateTop News by Kristina Reştea - ian. 07, 2016 1 2065

La inițiativa primăriei, ISU și echipajele de pompieri au început în urmă cu câteva zile să înlăture elemente de pe clădirile (palate) din centrul istoric al Clujului care se vrea Capitală Culturală Europeană în 2021. Explicația: se înlătură elementele „periculoase”, astfel încât să nu mai cadă bucăți din Clujul vechi în capetele trecătorilor. Felul „pompieristic” în care a abordat primăria problema a avut rapid ecouri. S-a lansat o petiție publică, iar imaginile cu mutilarea monumentelor istorice a ajuns până la Ministerul Culturii, de unde s-au lansat critici și un apel spre Cluj. Deocamdată, s-a intervenit la primele imobile din listă. Lista e însă foarte lungă, se pare. Ar fi vorba de 150 de adrese, spune Szabolsc Guttmann, președintele Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice și al filialei Transilvania a Ordinului Arhitecților din România. La Cluj, nu se rezovă probleme, ci se „amputează”, constată acesta. Arhitectul Eugen Pănescu, care e și membru în comisia de urbanism a primăriei, a propus o serie de măsuri „oportune” de luat de aici înainte. Asta după ce s-a arătat îngrozit și îngrijoratde acțiunile din ultimele zile asupra clădirilor de patrimoniu.

E o lipsă de comunicare „foarte mare”, spune Guttmann. “Nu se intervine pe o casă, ci pe 150. Ar trebui să existe un contract, cu o echipă ce monitorizează și depune documentații. Trebuie să ai un contract pentru documentațiile pentru intervenții de urgență și această echipă să fie de față când se fac intervenții. Bunăvoința lui Pop Virgil de a fi prezent la cât mai multe cazuri nu rezolvă problema. Un astfel de proiect nu e făcut doar de un istoric de artă sau de un arhitect. E o chestiune complexă. E nevoie de un specialist în instalații, trebuie avute în vedere mai multe aspecte: sistemele de colectare a apelor pluviale, țiglele. Faptul că se desprind părți din clădiri e efectul unor probleme. Doar prezența ocazională a lui Pop Virgil nu acoperă o astfel de situație complexă. În afară de poze, lucrurile nu sunt documentate, nici monitorizabile. Primăria ar trebui să fie promotor al unei licitații, pentru a face selecția echipelor care să se ocupe de proiecte de restaurare. Rămâne să vedem cine monitorizează casă cu casă acest proces și dacă aceste clădiri rămân monumente istorice și după intervenție”, a subliniat Guttmann. Acesta a adăugat că aceste elemente care se îndepărtează de pe clădiri ar trebui păstrate.

A fost într-adevăr o discuție comună. Doamna Subțirică (Ligia Subțirică, arhitect șef al municipiului, n.red.) a adus o listă la ședința Comisiei Zonale din decembrie, cu 150 de adrese (de clădiri). Am spus și atunci că o astfel de intervenție nu e o soluție. Fără echipe profesioniste, ceea ce se întâmplă poate fi distrugere, elementele dispar, rămân în poze. Apoi, intervențiile de acum nu se fac înspre remedierea cauzelor, așa că repetabilitatea fenomenului va fi galopantă. Dacă ceva doare, nu amputezi, ci remediezi. La Cluj, problema se rezolvă prin amputare. Remedierea trebuie să se facă după o rețetă. La Cluj văd doar bâta. Să intervii așa pe 150 de clădiri e masacru”, subliniază Guttmann.

De asemenea, arhitectul Eugen Pănescu, parte din echipa care a lucrat la reamenajarea zonei Eroilor – Unirii, membru în colectivul care a lucrat la noul Plan Urbanistic General, dar și membru în Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului și Urbanism (CTATU), a făcut câteva precizări într-o postare publică pe grupul Clujul Civic.

„Neputând afla prea multe informații si văzând doar cum se acționează, îngrozit și îngrijorat, am decis să încerc să dau de cei care să poată explica mecanismul acestei acțiuni care deocamdată are mult impact negativ”.

Informațiile primite de arhitect din partea primăriei:

„Ce s-a făcut anterior interventiilor de către primărie:
– S-a făcut o listă cu imobile prezumtiv în pericol de a produce accidente prin desprinderi ale diferitelor elemente degradate
– S-a stabilit o colaborare cu comisia zonală a monumentelor
– S-a făcut o procedură de achiziție publică pentru servicii de expertiză tehnică, acordată domnului expert Damian de la firma Hyparproiect
– S-au intocmit dosare de evaluare pentru toate imobilele
– S-au emis autorizații de construire cu regim de intervenție de urgență cu aviz al direcției de cultură
– S-a comandat intervenția către ISU, doar cu acordul proprietarilor imobilelor”.

„Cum s-a făcut intervenția am putut vedea cu toții, din păcate”, completează Pănescu. Arhitectul a propus și o listă de acțiuni pe care le-ar considera oportune în continuare:

„- Înștiințarea urgentă a echipelor de intervenție de a conduce măsurile sub supravegherea directă (în nacela de intervenție) a unei persoane specializate in intervenții constructive la imobile de patrimoniu
– Oprirea acțiunilor echipelor de intervenție fără supravegherea directă (în nacela de intervenție) a unei persoane specializate in intervenții constructive la imobile de patrimoniu
– Formarea unui grup nu prea mare de specialiști voluntari (în prima fază urgentă de acum) din domeniile obligatorii (inginerie de construcții, arhitectură, istoria artei), pentru analizarea dosarelor imobilelor în ordinea inițială a intervențiilor.
– Discutarea în mod transparent, cu implicare mai largă din punct de vedere instituțional și profesional, a întregului proces de abordare a problemelor de patrimoniu, a corelării între programe (refațadizări, intervenții de urgență, intervenții izolate ale proprietarilor), a unor proceduri, a unui calendar, buget, a standardelor profesionale minime, etc. Includerea în discuție a specialițtilor în finanțări/credite.
– Publicarea acțiunilor primăriei și ale altor instituții cu privire la controlul, sancțiunile și sentințele legate de imobilele din zona de interes, la modul nominal.
– Alcătuirea de către primărie a unui material ușor de asimilat și diseminat, referitor la mecanismele financiare de sprijin pentru intervenții asupra imobilelor, a participării, progresului și rezultatelor de de până acum și intensificarea acestor acțiuni”, propune Pănescu.

Citește, pe aceeași temă:

#Stopucidereamonumentelor. Hastag și petiție pentru salvarea clădirilor istorice din Cluj-Napoca

Cazul “Intervenții cu pompieri pe clădirile din centrul istoric”. Explicațiile primarului

Ministrul Culturii a cerut stoparea intervențiilor la clădirele monument din Cluj-Napoca

Primarul Boc către ministrul Culturii: Dacă vrea, îl așteptăm să vină el, să dea țigla jos

 

 

Un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.