Închide

Cu sau fără city manager în Cluj? „Unul e arestat, celălalt e arestat, celălalt e arestat; cui să-i dai pe mână banul public?”

AdministrațieEducaţieTop News by Mihai Prodan - feb. 20, 2015 0 702

City managerii, o teză veche a Consiliului Civic Local din Cluj-Napoca, sunt ajutoare pentru comunități mici și nu pentru cele mari – și mai mult, nu există o legătură între prosperitatea comunității și munca administratorului public, constată un universitar de specialitate.

Călin Hințea e decanul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării de la Universitatea „Babeș-Bolyai” – e facultatea unde sunt specializați mulți dintre cei care vor cariere în administrație publică, inclusiv eventualii city manageri, iar în România sunt angajați peste 160 de astfel de administratori de orașe. Dar, adaugă el, valoarea adăugată nu e spectaculoasă: city managerii nu ajută spectaculos de mult și lipsa lor nu încurcă semnificativ. „Administratorul public e un profesionist care preia din atribuțiile executivului, în corelație cu primarul. Modelul american a pornit de la două situații diferite: primari puternici, aleși direct, și slabi aleși chiar prin rotație din rândul consilierilor locali, la fiecare șase luni un alt consilier local e primar. în aceste ultime orașe city managerul e mai puternic. În România legea actuală e foarte generoasă: sunt 168 city manageri și pot primi inclusiv ordonare de credite. Dar sunt studii în SUA care pun în legătură existența city managerului și eficiența administrativă iar studiile arată că nu există o corelație directă. Ne-am uitat și dacă orașele cu city manager sunt mai dezvoltate: indicele de dezvoltare socială a comunității arată că 51% dintre comunitățile prospere au city manageri, 49% nu au. Deci Dacă orașul e mai dezvoltat are tendința de a lua un city manager, deci e invers: cu cât are resurse mai mari și e mai dezvoltat are tendința de a angaja city manageri. Eu am lucrat cu ei, între ei e o doamnă, fost șef la General Motors, în east lansing, într-o comunitate mică din Arad. Cei mai mulți sunt angajați înorașe de 60-80.000 locuitori, deci e vorba de comunități medii”.

Oportunitatea acestei probabile funcții în administrația publică a fost dezbătută azi de Consiliul Civic Local cu mare parte dintre parlamentarii clujeni, dezbatere la care a fost prezent și primarul din Gherla, Marius Sabo. Concluzia – funcția nu e necesară și chiar dacă ar exista, aceasta funcționează mai bine în comunități mici. „În România primarul e văzut ca un Dumnezeu”, spune unul dintre parlamentarii clujeni, Radu Zlati. „Acum ar trebui să-i tăiem aura și aripile și să i le dăm unui city manager”.

În schimb propunerea Consiliului Civic Local e mai acută în ultimii ani iar președintele acestuia, bancherul Iosif Pop, explică: „am văzut că  unul e arestat, celălalt e arestat, celălalt e arestat; cui să-i dai pe mână banul public? Dacă la funcția aceasta nu ar trebui să ajungi doar pe cale politică, vă asigur că mulți ar fi candidați”. De altfel Pop urechează primarii – cu referire directă la primarul din Gherla, care a săpunit propunerea: „lăsați poarta profesionalizării administrației deschisă, nu o politizați excesiv doar de dragul de a spune că noi adunăm și noi împărțim; în Cluj avem o experiență de toleranță pentru consiliul civic de 11 ani. În multe oraș enu există așa ceva, primarul e atât de drastic – cum adică veniți voi, nu-mi dați voi lecții că eu de aia-s primar. O consultare sinceră cu oameni de diverse pregătiri va aduce mult mai multă valoare managerială în a conduce destinele comunității. Nu vă credeți Dumnezeu, apropiați-vă de oameni, doar așa îi veți înțelege”.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Mihai Prodan

Ziarist din 2001. Licențiat în jurnalism din 2004, master în comunicare din 2006. Specializări la Reuters în Londra și Institutul Internațional pentru Jurnalism în Berlin.