Că orașul care tocmai și-a încheiat cu un eșec candidatura la titlu de Capitală Culturală Europeană duce lipsă de spații de evenimente și spații culturale știm deja. O spun, de fiecare dată când au ocazia, cei care organizează evenimente sau expoziții. Așa că aproape la fiecare ediție a vreunui festival, „creativii” mai pun pe hartă câte un spațiu care nu avea o astfel de destinație, dar care poate fi transformat. Studiul de caz al lunii noiembrie: fosta Casă de Modă de pe strada Barițiu.

Vezi și

FOTO/VIDEO Cum arată fosta Casă de Modă din centrul oraşului, transformată în Casă de Design – ZAIN

Festivalul de design al celor de la ZAIN (2-6 noiembrie) s-a încheiat duminică, iar revelația ediției a fost, pentru multă lume, spațiul fostei Case de Modă din Cluj. Scoasă la vânzare de proprietarii privați, clădirea dezafectată a fost, pentru numai câteva zile, gazdă de festival și locul unde s-a fesfășurat expoziția centrală. „Ne-am propus ca, prin reactivarea temporară a clădirii, să o readucem în atenția orașului, dar și să atragem un semnal asupra industriilor cândva de succes ale Clujului, care au arătat potențialul orașului și care nu mai funcționează acum”, a explicat Georgiana Ciceo, arhitect și project manager ZAIN.

Unul dintre cei care ar vedea spațiul în alt context e designerul Lucian Broscățean, unul dintre responsabilii de școala de design de la Cluj.

„Mie mi se pare extraordinar acest spațiu și echipa ZAIN a organizat extrem de bine evenimentul pentru că a reușit să scoată în evidență toate spațiile acestui centru. Casa de Modă ar putea să devină un centru artistic extraordinar, mai ales că în Cluj este nevoie de așa ceva. Să mai existe un astfel de spațiu, în afară de celebra Fabrică de Pensule unde se întâmplă lucruri foarte bune. Aici ar putea să fie un hub creativ, sedii pentru clustere”, crede Broscățean.

FOTO ZAIN. Photo credits: Robert Puteanu

Avantajele acestui spațiu? În afară de locația ultra-centrală, pe strada Barițiu. „Locația, compartimentarea și tot sistemul electric care e funcțional”, sintetizează Broscățean. „Casetarea anumitor spații mi se pare foarte bună și locul acesta ar putea foarte bine să funcționeze ca un concept store. Are foarte mult potențial în sensul în care un birou de arhitectură ar putea foarte bine să-l pună în valoare. Și n-ar trebui făcut de la zero. În plus, are și acest acoperiș spectaculos unde mi se pare că se poate face un lounge pentru întâlniri ale artiștilor. Mi se pare că este unul dintre spațiile cu cel mai mult potențial din centrul Clujului”, consideră designerul. „Știam dinainte că aici a fost Casa de Modă. Am fost în anumite spații de la parter, dar la etajul I și II nu ajunsesem. Și mi se pare o revelație pentru clădirile care există în centrul istoric, mai ales că are o serie de detalii de arhitectură foarte frumoase și acele elemente de metal, de pe casa scrărilor. Mi se par retro, dar în același timp extrem de modern”, a completat Broscățean.

Designerii locali încep să găsească și piață pentru ceea ce propun. Și de aici se ajunge din nou la tema spațiilor: ar fi nimerit un concept store pentru designerii locali?

„Îmi place ZAIN-ul ca proiect pentru leagă foarte multe arte și pune accentul pe interdisciplinaritate și pe zone extrem de creative și moderne. Există piață pentru așa ceva și există public, există susținători și oameni care cumpără. Chiar există cumpărători. Eu trimit foarte mulți designeri, oameni de la UAD, la concept store-uri din București și ei ne spun că, după Capitală, Clujul e pe locul 2 la cumpărarea produsului de design românesc. Acesta e feedback-ul de la concept store-uri. Ele vând online și vând în toată țara. Și tocmai de aceea cei de la ZAIN au gândit și un sistem de showroom și târg ceea ce mi se pare important pentru că ia pulsul pieței și se poate vedea și unde se poate investi. De aceea e importantă deschiderea unui concept store clujean care să promoveze creațiile designerilor. Unul permanent. Și feedback-ul de care spuneam că a venit de la concept store-uri este că la Cluj se cumpără online foarte mult design românesc. Vestimentar. Numai că lucrul acesta ne arată tocmai că există apetență pentru designul românesc și un spațiu exclusiv dedicat acestui concept ar putea să funcționeze foarte bine. Unul multibrand, pentru modă, și să fie și o parte cu obiecte de design, cum am văzut la ZAIN, și cu alte obiecte de artă. Această idee de concept store mi se pare cea mai modernă”, conchide reprezentantul Universității de Artă și Design din Cluj.

Design pentru ZAIN

Designerul a gândit câteva creații special pentru ediția de 2016 a festivalului de design. „Am făcut special pentru ei creațiile pentru că mi-a plăcut tema de expoziție: In progress. Adică „work in progress”, legat de ideea de procesualitate în cadrul a ceea ce fac, pornind de la anumite elemente legate de planșe, atmosferă, schițe și diferite detalii pe care le-am încorporat în piesele finale. Și sunt trei ansambluri conceptuale în care se pot regăsi elemente care creează identitatea vizuală: volume drapate, o serie de inserții și dislocări ale formelor și o abordare artistică a modei. Un fel de fashion art. Piesele luate separat pot fi purtate. Îmi place mult mixul acesta între ceva care pare conceptual și destul de abstrat, dar în momentul în care se scoate o piesă din mixul respectiv aceasta devine ușor de încorporat într-o garderobă de secol XXI”, spune designerul despre ideea care a stat la baza creațiilor aduse la Casa de Modă.

L-am întrebat pe designer ce ar lua acasă din expoziția ZAIN. „Foarte multe obiecte aș lua cu mine. Aș cumpăra pentru cadouri foarte multe produse din zona de fashion. Mi se par inteligente și purtabile. Și de la zona de design și bijuterie sunt foarte multe produse care sunt și artistice și funcționale. Pe asta au mers foarte mult curatorii și este extrem de bine”, spune Broscățean.

Vezi și

Cluj – capitala designului, pentru câteva zile. Eliza Yokina, curator de festival: “Îmi doresc ca designerii români să prindă mai multă forţă”

Despre criza de spații în orașul festivalier

Lipsa de spații pentru expunere, pentru evenimente și pentru întâlniri în zona industriilor creative este cu atât mai acută cu cât orașul este unul în care organizatorii de evenimente se înghesuie cu festivaluri și manifestări.

Gara mică a Clujului a fost folosită de un grup de artiști și transformată pentru câteva zile în loc de evenimente – „Spațiul cultural Gara Mică”.

Artistul plastic Ștefan Botiș despre găsirea noului loc cultural: „Căutam un spațiu în care să expunem pentru că voiam să aducem la Cluj și artiști străini. Am pornit să căutăm un spațiu potrivit. Ne-am uitat și pe internet, pe olx, să vedem oferta. Tot ce se oferea erau spații scumpe, mici, proaste, cu proprietari care nu sunt dispuși la nimic și nu voiau să le dea pe perioada de 10 zile cât ne interesa pe noi”.

Vezi și

Cum arată gara mică transformată temporar de artiști clujeni în galerie neconvențională de artă

Renate Roca-Rozenberg, PR Comedy Cluj, vorbind despre mutarea perioadei festivalului: „Câtă vreme nu creştem infrastructura culturală, avem aceleaşi săli în care ne rotim cu toţii. Şansa este, în acest context, să folosim oraşul ca o mare scenă” – despre mutarea perioadei Comedy Cluj -, care face parte şi din echipa de comunicare a TIFF. Detalii AICI

Cătălin Balog Bellu, inițiatorul Photo Romania Festival: “În Cluj lipsa de spații de evenimente e foarte mare. Pentru noi ăsta e un chin în fiecare an: să găsim spații. Am fost la partenerii noștri din Norvegia. Te doare sufletul când vezi ce e acolo. Au o casă de două ori cât cea de aici, primită de la primărie, cu spații de expoziții pe timpul anului. Au zeci de mii de vizitatori. Aici la Cluj e greu să aduci un fotograf mare. Toți întreabă: unde expun? Nu poți să le zici: uite, aici, în beci sau la mall. Am putea să aducem fotografi importanți prin rețeaua de festivaluri, fără să ne punem problema unor onorarii pe care să nu le putem achita. Dar nu avem unde să îi aducem”. Mai multe AICI

Un alt spațiu pus pe harta evenimentelor: Castelul Banffy de la Răscruci, pentru care Consiliul Județean cere bani europeni:

Exercițiu pentru patrimoniul Clujului: cum arată un castel “aristocrat” transformat în gazdă de evenimente

TEXT: Kristina REȘTEA, Luminița SILEA

Nici un comentariu

Actual de Cluj