Criza de locuri de parcare în Clujul maşinilor. Trei proiecte cu parking-uri în cartiere, la pachet cu mici spaţii publice

Că e criză acută de locuri de parcare în oraş nu mai e un secret pentru nimeni. Primăria caută încă soluţii punctuale prin cartiere, iar arhitecţii discută zilele acestea despre „proiecte de regenerare urbană”, care înmulţesc şi parking-urile în Cluj. Într-o şedinţă la care au participat membrii Comisiei de Urbanism, au fost prezentate vineri trei proiecte de „regenerări urbane” care presupun şi realizarea de noi parking-uri în Zorilor, Gheorgheni şi Mărăşti. Principalul scop urmărit de municipalitate e crearea unui număr cât mai mare de locuri de parcare, dar câţiva arhitecţi din Comisia de Urbanism aduc recomandări şi pentru rezolvarea măcar pe alocuri a unei alte crize care pândeşte în oraş, fără revolta iscată de maşini: criza spaţiilor publice.

Una dintre parcelele unde se proiectează noi locuri de parcare se află în zona str. Sighişoarei, aproape de străzile Zorilor şi Gheorghe Dima. „Este o zonă cu potenţial mare, dar are neajunsuri şi nu face faţă cerinţelor de azi şi tendinţelor de modernizare”, spune proiectantul responsabil de „regenerarea urbană” de pe Sighişoarei. În total, în zona vizată sunt acum 148 de locuri de parcare, iar prin noul proiect se propun ceva mai multe: ar fi 224, în două parking-uri. Asta în contextul în care în zonă sunt aproximativ 500 de apartamente, aşa că noul arhitect şef al municipiului, Claudius Pop, constată că, totuşi, îmbunătăţirea nu e semnificativă în ceea ce priveşte creşterea numărului de locuri de parcare. Cât despre costurile estimate pentru realizarea proiectului, municipalitatea ar trebui să pună la bătaie 2,8 milioane de euro. Se prevede şi o zonă verde supraterană, peste parking şi, de asemenea, un sens giratoriu în zonă, pentru acces.  Cât de necesare sunt, de fapt, sensurile giratorii oriunde în oraş? „Sensul giratoriu e o soluţie suburbană, folosită mai ales pentru şosele şi în zone intens circulate, dar, în oraş, este vorba despre o intervenţie care îl nenoroceşte pe pietonul care trebuie să ocolească aceste „plăcinte”. Asta e o observaţie”, a enumerat arhitectul Mihai Racu, membru în Comisia de Urbanism a oraşului. Discuţiile despre parking-uri au fost şi prilej de a se expune, într-o şedinţă de lucru a membrilor CTATU, principiile pentru procesele botezate, totuşi, „regenerări urbane”.  „Viziunea despre regenerare urbană a fost să mai scoatem maşinile din oraş, nu să încurajăm circulaţia auto între blocuri, ci să sprijinim circulaţiile pietonale. Ideea este să vedem dacă putem minimiza prezenţa maşinilor. Un alt scop al regenerării urbane este partea de vegetaţie”, a completat Racu. La rândul său, arhitectul Voicu Bozac a atras atenţia asupra unui alt aspect esenţial în cazul aşa ziselor „regenerări”: existenţa unor trasee pietonale fluente. „Rezolvaţi parcări, dar important este să nu blocaţi fluenţa traficului pietonal”, a menţionat Bozac, atrăgând atenţia şi asupra faptului că zona vizată din cartierul Zorilor are mari lipsuri în ceea ce priveşte parcurile de proximitate pentru locuitori. Aşa că, folosind spaţiul de pe noul garaj, dar şi terenul adiacent s-ar putea contura un necesar părculeţ. „Pe lângă garaje, ce noi funcţiuni apar? Nu e suficient să mimez un părculeţ pe un parking”, a constatat şi arhitectul şef. Arhitectul Vlad Negru a atras atenţia şi asupra unor aspecte tehnice, la care proiectul are probleme: regulamentul trebuie defalcat pe fiecare Unitate Teritorială de Referinţă în parte şi trebuie ţinut cont de reglementările pentru terenurile retrocedate încadrate drept „curţi-construcţii”.

Un alt proiect cu parking ar urma să apară în zona str Trotuşului – Fabricii de Zahăr. În oraşul în care maşinile sunt peste tot, iar trotuarele rar îşi mai deservesc exclusiv scopul de a fi căi de trecere pentru pietoni, arhitectul şef al oraşului expune totuşi un principiu pentru noile proiecte: „să nu întrerupem trotuarul, pietonul are prioritate, nu maşina”. Arhitectul Voicu Bozac le-a amintit şi el proiectanţilor care „desenează” noul sistem de parcări din această parte a oraşului că va fi nevoie să rămână mai mult spaţiu verde. În această zonă sunt aproximativ 1000 de apartamente, iar deficitul de parcări e mare. Există acum, oficial, doar 507 locuri. Noul proiect prevede desfiinţarea a 350 dintre acestea şi propune alte 497. Un nou parking ce ar urma să fie construit ar avea subsol, demisol, două etaje şi terasă „verde”. Proiectanţii au amintit şi ei cât de mare e deficitul în cartier şi că în zonă se lasă maşini de peste tot, nu doar cele are riveranilor. „Calitatatea vieţii nu e dată doar de locuri de parcare, ci şi de cum arată zonă. Mie nu mi-ar plăcea să sar peste maşini ca să ajung acasă”, a menţionat arhitectul Mihai Racu. Arhitectul Voicu Bozac a recomandat atenţie şi pentru alte mijloace de transport: se pot prevedea şi garaje de biciclete, în apropierea caselor de scară.

10% din locurile de parcare din noile parking-uri – pentru vizitatori

Cu prilejul discuţiei din comisie, viceprimarul Dan Tarcea, ajuns şi el la şedinţă, a mai anunţat o regulă pentru viitoarele parkinguri: 10% dintre locurile de parcare în noile parkinguri să fie destinate vizitatorilor. De asemenea, fiecare va avea minim două staţii de încărcare pentru maşini electrice. „Unde propuneţi un copac în PUD acolo îl amplasaţi”, a spus arhitectul şef, atingând un alt subiect dureros în oraş –  spaţiile verzi.

Alte locuri de parcare ar urma să apară şi în zona Albac – aleea Azuga, unde proiectanţii au contabilizat  1667 de locuinţe. Există acum 620 de parcări (marcate) şi se propun 800. Necesarul? Calculul 1 la 1 (1 apartament – un loc de parcare) nu mai e de actualitate, a constatat viceprimarul. Pentru a afla numărul de parcări necesare, numărul de apartamente ar trebui, se pare, înmulţit cu 1,5.  „Dacă aţi calculat 1 la 1, aţi calculat greşit din start, nu vrem să facem o cârpeală. În acest caz, ne-ar trebui 2500 de locuri”, a spus Tarcea. Tot arhitecţii au remarcat că oraşul are totuşi nevoie de mai mult decât locuri de parcare. „Acesta nu e un PUZ de parcare, ci de regenerare urbană”, a amintit unul dintre membrii comisiei de Urbanism.

Toate cele trei proiecte se află încă în lucru – acestea au fost prezentate deocamdată doar pentru recomandările specialiştilor şi urmează dezbaterile publice. Data acestora nu a fost deocamdată anunţată.

Despre parcări şi reguli noi:

Propunere din Comisia de Urbanism: fără parcări în centrul istoric

Nici un comentariu

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.