Concluzii după 10 ani în Uniunea Europeană. Ce am reușit să facem: avem o țară bogată, cu multă sărăcie

UE ne-a scos din situaţia de impas în economie, au crescut cifrele din macroeconomie, dar e mare și nivelul de sărăcie, avem procente îngrijorătoare în ceea ce privește abandonul școlar și gradul de alfabetizare, a crescut Cluj-Napoca – pol de creștere, dar în jur e sărăcie. Am avut la dispoziţie bani europeni, dar nu i-am folosit sau i-am cheltuit prost, am aderat, dar nu ne-am integrat. Avem o țară bogată, cu oameni săraci și România e, deci, o țară a discrepanțelor. Bogăţia nu s-a „distibuit” uniform, capacitatea autorităţilor de administrare a fenomenului integrării a fost slabă. Sunt câteva dintre concluziile pe care oamenii din administrație și economie le-au trasat la un eveniment care ia în discuție cei aproape zece ani de prezență (nu neaparat integrare) în Uniunea Europeană. Tema a fost abordată la întâlnire lansată de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) și România Durabilă.

În ceea ce privește Produsul Intern Brut suntem cam pe la jumătatea clasamentului în Uniunea Europeană (locul 14), amintește Constantin Boștină, președintele Asociației pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES). România stă destul de bine și la alte domenii, la capacități de producere de bunuri și valori, în domeniul Energiei, la producția de gaze, țiței, suntem pe locul 7 la capital hidroenergetic și pe locul 5 la producția de grâu. Suntem, surprizător, pe locul 7 la rețeaua de căi ferate, dar nu și la viteză și performanță (asta nu mai e surprinzător). „Adică avem potențial”, traduce Boștină. Dacă ne uităm la cifrele care oferă indicii despre nivelul de trai al cetățenilor, locurile din topuri nu mai sunt la fel de bune. „Suntem pe penultimul loc în Europa în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitori. Gradul de sărăcie a crescut, avem probleme cu alfabetizarea, avem analfabeți instituționali în procent de 40% și 19-20% grad de abandon școlar. Avem potențial, suntem o țară bogată, dar avem multă sărăcie”, concluzionează Boștină. Una dintre explicații: capacitatea de administrare a fenomenului integrării nu a fost bună. „După Brexit, în UE se va întâmpla ceva. România trebuie să folosească acest moment ca pe o oportunitate, să regândească raportarea la UE. În plus, România urmează să preia președinția UE”, amintește Boștină.

UE a adus bani la Cluj. Mai precis, în „polul de creștere” Cluj-Napoca, spune Ovidiu Cîmpean, de la primărie. „Am reușit să susținem peste 30 de proiecte, cu valoare de aproximativ 150 milioane de euro. Bugetul orașului a crescut de cinci ori față de 2003”, spune Cîmplean. Ceea ce nu a menționat acesta însă este că o parte dintre banii europeni alocați pentru proiecte la Cluj au fost pierduți, după ce beneficiarul (primăria) a gestionat cu întârzieri unele proiecte. E nevoie însă de bani și pentru alte lucrări: spital regional, centrura ocolitoare, Centrul Cultural Transilvania.

Pentru sectorul financiar, integrarea în UE a fost un mare plus, arată Luminița Runcan, director adjunct al Băncii Transilvania. „Am putut beneficia de experiența piețelor mature în acest sector. Dacă ne uităm la cifrele din economia României vom vedea creșteri spectaculoase din 2006 în 2016”, spune Runcan. Pe cifre: de la PIB nominal de 98,4 miliarde de euro, România a ajuns zece ani mai târziu la 165,4 miliarde de euro. „Clujul e unul dintre beneficiarii acestui trend foarte bun al dezvoltării economice”, punctează reprezentanta BT. Au fost 10 ani foarte buni și pentru banca privată: în 2006 avea un profit 38 milioane de euro, în vreme ce anul acesta doar pentru primele nouă luni BT a raportat un profit net de 657 milioane lei (aprox. 146 mil euro). „În acești 10 ani au fost și situații tensionate, sistemul financiar a trecut printr-o criză importantă. Viitorul macroeconomic sună bine, dar avem și îngrijorări legate de viitor, vedem și riscuri. Ne îngrijorează înrăutățirea situației geopolitice, aspectul demografic – scăderea populației, deciziile populiste de la noi, dar și din alte economii dezvoltate, care ne afectează din cauza globalizării”, arată Runcan. Aceasta a mai subliniat că un factor important în creșterea băncii locale a fost listarea la bursă. „A fi o companie listată asigură vizibilitate, posibilitatea de a atrage capital diversificat”, a menționat directorul adjunct.

România e încă țara celor mai mari discrepanțe în Europa, spune Vasile Pușcaș, fost negociator șef al României cu UE. „Ne bucurăm pentru Cluj că e pol de creștere, dar nu ne putem bucura că în jurul Clujului, dacă ieși de pe șoseaua principală, vezi sărăcie. Modul în care a crescut România nu a fost repartizat sănătos pe teritoriul României”, arată Pușcaș. România nu s-a dezvoltat sustenabil. „Nu politici care se schimbă la fiecare ciclu electoral, nu politici care nu merg spre dezvoltare durabilă, nu politici care să favorizeze un grup sau un partid”, enumeră „Nu”-urile fostul negociator șef, cunoscut și ca membru al celebrului „grup de la Cluj” al strategiilor PSD. „De ce oamenii noștri au trebuit să plece masiv din România? Pentru că nu le era foarte bine aici și au avut anumite oportunități în afarș. S-au integrat în alte societăți. Am fost fără viziune despre ceea ce vrem în Europa. Spunem că nu ne-a dat UE destui bani, dar nici ce a fost disponibil nu a fost folosit. Iar ceea ce am folosit am folosit eficient?”, întreabă retoric Pușcaș. UE are viitor, mai spune fostul negociator. „Nu ascultați bocitoarele care spun că s-a terminat cu Uniunea Europeană. UE se va transforma. Va fi enorm de lucru în restructurarea UE”, conchide Pușcaș.

Ce spune mediul de afaceri? Că e bine cu UE, dar nu chiar atât de bine. „Aderarea la Uniunea Europeană a fost cea mai bună soluție pentru acel moment. Economia României era la pământ, 75% din activitatea industrială era închisă, economia era neadaptată la ceea ce se cerea pe piață”, spune Augustin Feneșan, președinte al Asociației Patronilr și Meseriașilor din Cluj. Au fost consecințe favorabile pentru România după aderare, dar și unele nefavorabile. „Un lucru bun a fost accesul la cea mai mare piață comună din lume. Dar nivelul de pregătire al economiei României nu era unul care să facă față. Cu liberalizarea capitalului au venit peste noi investițiile străine, dar multe au avut un efect pervers asupra României. Au venit cu multe activități în lohn, așa că suntem încă la un nivel de salarizare redus. (Firmele străine) au creat presiuni asupra factorilor guvernamentali pentru decizii favorabile. Impozitul pe profit nu se regăsește în bugetul României. Beneficiile venirii lor sunt investițiile directe și impozitul pe forța de muncă. Dar puteți vedea că mari investitori străini sunt și mari datornici la statul român. Dețin 60% din capitalul României și contribuie cu 24% la bugetul țării”, spune Feneșan. Exemplul clasic de investitor străin care a venit și apoi a plecat rapid, lăsând sute de șomeri, după ce a primit facilități de la statul român: Nokia.

ASPES și România Durabilăorganizează o serie de evenimente care marchează 10 ani de la intrarea României în UE. Prima ediție a avut loc azi la UBB, cu oameni din administrație și afaceri, dar și cu câțiva absenți din programul anunțat (primarul, președintele Consiliului Județean, directorul Băncii Transilvania sau omul de afaceri Ștefan Vuza).

Nici un comentariu

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.