Complexa problemă a tezaurului României ajuns de 100 de ani în Rusia,...

Complexa problemă a tezaurului României ajuns de 100 de ani în Rusia, în volum lansat sâmbătă la Cluj

by -
0 54

Jurnalistul de la televiziunea publică Marian Voicu vine sâmbătă la Cluj ca să vorbească despre epopeea tezaurului național ajuns în Rusia de o sută de ani, cu ocazia lansării volumului pe această temă la librăria Humanitas.

Marian Voicu vorbește la Cluj, sâmbătă la ora 15, despre cei o sută de ani din istoria negocierilor pentru restituirea tezaurului românesc trimis în 1916 și 1917 la Moscova și rămas în mare parte nerecuperat până azi. Discuția pornește de la volumului “Tezaurul României de la Moscova, Inventarul unei istorii de o sută de ani”, publicat la Editura Humanitas, cea mai amplă carte scrisă până acum pe această temă. Un subiect de dispută internațională care a mers în paralel cu toate momentele importante și schimbările survenite în conducerea celor două state, după cum spune Voicu: „Încercaţi să îi povestiţi unui rus rezonabil, fără să vă înfierbântaţi, istoria Tezaurului românesc. Veţi trece, exasperaţi, de la problema simplă a unei datorii neplătite, creanţă transmisă din generaţie în generaţie, până la Basarabia, războiul de pe Frontul de Est, instalarea comunismului în România sau scutul de la Deveselu. Pentru noi, chestiunea Tezaurului este simplă: le-am dat ruşilor toată avuţia noastră, spre păstrare, cu acte în regulă. De 100 de ani le-o cerem înapoi. Pentru români, rezolvarea problemei Tezaurului ar duce la îmbunătăţirea relaţiei bilaterale.
Pentru ruşi, îmbunătăţirea relaţiilor bilaterale ar duce la rezolvarea problemei Tezaurului. Iată o situaţie fără ieşire”.

Jurnalistul vorbește în volum despre negocierile pe acest subiect, începute încă de la finalul Primului Război Mondial, dar care au lăsat problema Tezaurului în mare parte nerezolvată, marcată de scurte îmbunătățiri conjuncturale și de tergiversări fără sfârșit. Toate regimurile politice care au venit la putere de atunci au cerut rușilor Tezaurul. Această istorie complicată a fost reconstituită în urma unei documentări foarte serioase, pe baza consultării arhivei diplomatice, a rapoartelor și proceselor verbale oficiale, a inventarelor valorilor evacuate, materialelor apărute în presă, a jurnalelor personalităților implicate, a corespondenței oficiale și a altor documente de arhivă și conține interviuri luate de Marian Voicu și Liviu Iurea unor specialiști și diplomați români și ruși. Multe din documentele publicate în volum sunt inedite.
Pentru cei mai mulţi dintre români, tezaurul înseamnă aurul Băncii Naţionale a României. Şi totuşi, acesta reprezenta mai puţin de o zecime din valoarea bunurilor evacuate în Rusia în 1916 şi 1917. Românii au expediat atunci tezaurele Băncii Naţionale şi ale Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni, ale băncilor private şi ale instituţiilor publice, bijuteriile Coroanei, cele mai importante obiecte de artă din muzee şi colecţiile private, odoarele mănăstireşti, colecţiile numismatice, arhivele statului, arhivele diplomatice, manuscrisele, cărţile rare – tot ce reprezenta, ca patrimoniu, identitatea naţiunii române, începând cu secolul al XIV-lea.

În 1935 o parte din ceea ce s-a trimis în Rusia a ajuns înapoi; în lăzile ajunse în țară s-au descoperit documente de arhivă, hărți cadastrale, documente de proprietare de însemnătate istorică. În 1956 România a primit colecția numismatică, odoarele bisericești, tezaurul de la Pietroasa, obiecte de artă medievală, artă modernă și contemporană, care între timp fuseseră scoase din cutiile sigilate în care se păstrau la Moscova și restaurate. “De fiecare dată restituirea a fost prezentată ca un gest de mărinimie, care urmărea o normalizare a relațiilor dintre cele două state. Cu impact emoțional mare, dar urmat de constatarea că lipsesc părți esențiale din ce s-a trimis, fiecare transport a deschis și noi apeluri pentru restituirea completă a Tezaurului, în special a rezervei de aur a Băncii Naționale și a bijuteriilor Reginei Maria”, relatează jurnalistul.

Marian Voicu lucrează la televiziunea publică din 1996. A fost reporter, prezentator de ştiri şi moderator de talk-show. A moderat dezbaterile prezidenţiale şi parlamentare din 2004. A filmat peste 50 de reportaje în comunităţile româneşti din jurul României şi din Balcani, a fost primul jurnalist român care a filmat în Siberia şi Uganda. A primit de 4 ori premiul APTR, precum şi Premiul Clubului Român de Presă pentru talk-show.

Comments

comments

NICI UN COMENTARIU

Scrie un comentariu