Închide

Clujul se vrea „Capitală a Inovării”. Ca Amsterdamul și Barcelona. Din forurile europene: „nu doar să tot plănuim, să plănuim, să plănuim, trebuie să trecem la acțiune”

EconomieTop NewsUncategorized by Kristina Reştea - iun. 23, 2016 0 458

„Turning Cluj into the European Capital of Innovation” (transformând Clujul în capitala Europeană a Inovării), scrie, mare, pe un banner din sala de conferințe a Cluj Arena, în spatele vorbitorilor europeni. E conferința internațională a clusterelor și sloganul ar fi dezideratul, anunțat pentru mai încolo. Marku Markulla, președintele Comitetului European al Regiunilor: inovarea nu e despre titluri, filmulețe și grafice impresionante, ci despre platforme care încurajează cercetarea și transformarea ideilor în lucruri practice.

În aprilie, Comisia Europeană a acordat titlul de European Capital of Innovation către Amsterdam, „pentru viziunea sa holistică de inovare legată de patru zone ale vieții urbane: guvernanță, economie, incluziune socială și calitate a vieții”. Orașul olandez a luat acest titlu concurând cu încă opt finaliști și primește un premiu de 950.000 de euro. În 2014, orașul câștigător era Barcelona, „pentru introducerea folosirii noilor tehnologii pentru a aduce orașul mai aproape de cetățenii săi”.

Acum, și Clujul ar vrea un asemenea titlu. Dincolo de declarațiile despre acest potențial „smart city” pe care primarul capitalei Transilvaniei le introduce cam în orice context public unde vin oameni de afaceri, simțiți Clujul „deșteptși de top pentru calitatea vieții? Vorbim despre (și în) orașul care de câțiva ani nu reușește să rezove o temă fundamentală de oraș civilizat: depozitarea gunoaielor și unde „Orășelul inovăriiînseamnă deocamdată două clădiri neterminate în Deal Lomb și câteva proiecte de viitor. “Sună frumos toate discuțiile acestea despre inovare și smart cities, dar aici oricând vrei să faci un demers dai de blocaje de birocrație”, e de părere un participant, în pauză de conferințe despre viitor.

În acest context, invitații străini veniți la Cluj la conferința clusterelor sunt așteptați să dea idei și soluții. „Succesul celor din Amsterdam e bazat pe faptul că au motivat cetățenii și actorii locali să se implice în proces, să creeze condiții favorabile afacerilor, să facă din oraș un „learning city””, spune Markku Markkula, președinte al Comitetului European al regiunilor. „E rolul nostru să fim mai inovativi, nu doar să tot plănuim, să plănuim, să plănuim, trebuie să facem lucrurile să se întâmple, să trecem la acțiune”, spune Markkula. Și continuă: crearea de locuri de muncă și încurajarea unei creșteri sustenabile ar trebui să fie priorități pentru administratorii de orașe și regiuni, iar mișcarea cea mai importantă e adusă de start-up-uri, lansate, mai ales, de tânăra generație. Orașele viitorului sunt cele care operează ca platforme de inovare, nu cele care se promovează doar cu grafice și imagini frumoase în mediul online. Și un sfat pe care românii îl aud de ani de zile, cu mai mult sau mai puțin succes: profitați de fondurile europene!, spune președintele Comitetului European al Regiunilor.

Avem concepte, dar suntem cam superficiali când vine vorba de acțiune”, spune și Bror Salmelin, consilier pentru Sisteme de Inovare al Comisiei Europene. Bror Salmelin este și creatorul proiectului „Living Labs”. Inițiat în 2006, o dată cu preluarea preşedinţiei UE de către Finlanda, proiectul include, azi, peste 170 de „living labs”, veritabile ecosisteme care pun cetățeanul de rând în mijlocul procesului de inovare. Clujul are potențial de creștere, spune Bror, iar avantajul său prinicpal e dat de resursa umană. „Nu știu un oraș cu asemenea piață în ceea ce privește noua generație și comunitatea de start-up-uri. Nu trebuie să stai în cutia ta, marile descoperiri sunt cele care creează „unicorni” (start-up-uri care ajung să fie evaluate la peste 1 miliard de euro, n.red.). De asemenea, nu ajunge să ai competențe, trebuie să le legi de lumea reală”, arată Salmelin. Clusterele și avantajele demografice lucrează în favoarea Clujului, crede consilierul pentru Sisteme de Inovare al Comisiei Europene.

A lipsit Cluj IT Cluster

În orele în care Marea Britanie dă vot decisiv pe tema „Brexit”, la Cluj europenii discută despre colaborare, orașe și regiuni inovative. Nici măcar la nivel micro, de reuniune a clusterelor însă practica nu confirmă pe deplin sloganul. „Unde e clusterul IT? Nu îl văd aici. Nu despre asta era vorba la acest eveniment? Despre colaborare?”, se întreabă un om de afaceri prezent la „conferința clusterelor”. Și, într-adevăr, nu vezi în sală vreun trimis oficial și nici pe lista de parteneri numele Cluj IT Cluster: IT-iștii sunt însă reprezentanți prin ARIES Transilvania. Cei de la clusterul Cluj IT ar fi fost invitați, dar de confirmat prezența nu au confirmat, aflăm de la organizatori. Organizatorii principali ai conferinței sunt  Aries Transilvania, iTech Transilvania, Cluster Mobilier Transilvan, TREC, Transilvania Life Style, AgroTransilvania Cluster, Gusturi Transilvane.

La conferința despre inovare, primăria a relansat un site

Venit la deschiderea conferinței clusterelor, primarul Emil Boc a lansat o „acțiune”. De fapt, nu chiar o acțiune, ci un site. De fapt, nu chiar a „lansat”: primăria a relansat un site dedicat „tuturor entităților de business care doresc să obțină sau să promoveze informații oficiale, validate cu privire la mediul de afaceri din municipiul Cluj-Napoca, zona metropolitană a acestuia și chiar din regiunea de nord-vest”. Acestă platformă, realizată integral în limba engleză (urmând ca ea să fie în viitor tradusă și în alte limbi de circulație internațională) este o dezvoltare a site-ului creat de către Biroul de Relații Externe și Investitori, din cadrul Primăriei municipiului Cluj- Napoca din anul 2011. Ce găzduiește platforma? Un film de prezentare! De asemenea, apar mai multe secțiuni „create special pentru a încuraja mediul de afaceri să participe activ la actualizarea informațiilor relevante pentru acest domeniu – de la calendarul evenimentelor locale în special legate de business (dar nu numai, ci și al acelor evenimente care au devenit deja un brand de Cluj, generând în sine business) la informații despre mediul de business din Cluj”, spun reprezentanții primăriei. Urmează însă și studii, promit reprezentanții municipalității.  „La secțiunea Market Overview ne dorim ca în timp, să putem realiza, prin implicarea directă a publicului nostru, o colecție de studii de specialitate, care să transmită în timp real informații și know-how relevant despre diverse arii de activitate, studii care ne pot ajuta să înțelegem în ce direcție se dezvoltă orașul, care sunt oportunitățile dar și provocările de care trebuie să ținem cont”, transmit reprezentanții primăriei. Deocamdată, la această secțiune există un singur articol: despre industria IT, dintr-o analiză publicată de iTech Transilvania Cluster (ARIES Transilvania).

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.