Închide

Clujul medieval. Două dintre cele mai terifiante execuții publice din istoria orașului

IstorieRecomandarea redacției by Catalin Suciu - oct. 19, 2015 0 6322

Moartea unuia dintre cei mai de seamă căpitani ai lui Mihai Viteazul din 5 februarie 1601 și a duhovnicului acestuia i-a șocat pe cronicarii vremii.  Vorbim despre asasinarea lui Baba Novac și a preotului Sasca. Cei doi au fost schingiuți în locul unde astăzi se află Piața Unirii, execuția durând în jur de o oră și jumătate. Iar scenele depășesc orice imaginație.

BabaNovac
La începutul lui ianuarie 1601, după trei înfrângeri, prima la Mirăslău , pe 18 septembrie 1600 , în fața trupelor habsburgice și nobililor maghiari, conduse de generalul Giorgio Basta , apoi în fața lui Ieremia Movilă la Bucov și Curtea de Argeș, Mihai Viteazul pleacă la Praga pentru a cere ajutor regelui Rudolf al II-lea, apoi spre Viena pentru a intra în audiență la arhiducele Mattias. În acest timp, nobilii unguri din Transilvania pregătesc o răscoală. Căpitanul nemesilor Ștefan Csaki ordonă arestarea lui Baba Novac și a duhovnicului său, înscenându-le o presupusă trădare , aceștia fiind judecați într-un proces ce a durat două zile și condamnați ulterior la moarte pentru că ar fi colaborat cu turcii. Baba Novac și preotul Sasca sunt arestați și încarcerați în închisoarea care astăzi găzduiește Muzeul de Speologie din Cluj, de pe strada Sextil Pușcariu (foto).

Locul în care au fost întemnitați pe durata procesului Baba Novac și preotul Sasca. Strata Sextil Pușcariu, Cluj-Napoca

Locul în care au fost întemnitați pe durata procesului Baba Novac și preotul Sasca. Strata Sextil Pușcariu, Cluj-Napoca

E bine de menționat și faptul că Baba Novac era în acea perioadă, unul dintre cele mai detestate personaje de societatea civilă a vremii, întrucât oștile sale erau formate din haiduci. Aceștia erau soldați care trăiau și se întrețineau din jafuri. “Baba Novac era foarte urât de toată lumea, el avea soldați care nu erau plătiți , care tratau localitățile din Transilvania, apoi din Moldova, ca pe o țară ocupată. Mergeau de obicei la nobili și la mănăstriri, unde erau pivnițe cu vin și bunătăți și jefuiau”, povestește istoricul clujean Tudor Sălăgean.

Acesta susține că arestarea și condamnarea la moarte a lui Baba Novac pot fi interpretate și ca o răzbunare împotriva “nelegiuților” în fruntea cărora se afla, și un exemplu, o demonstrație de forță.

Istoricul clujean Mihai Hasan spune că procesul și condamnarea lui Baba Novac au fost chestiuni politice.

“După plecarea lui Mihai la Viena, Baba Novac a rămas fără sprijin. El fiind mercenar, a intrat în serviciul lui Basta și a început să slujească acolo. Generalul Basta îl predă apoi nobilimii, știind că noblimea îl urăște, încercând astfel să obțină un sprijin important din partea ei. Le-a aruncat un os pentru a câștiga un vot”, a povestit acesta pentru actualdecluj.ro.
Așadar, două două zile de proces, în 3 și 4 februarie, Baba Novac și Sasca sunt condamnați la moarte, iar pe 5 februarie 1601 lumea se strânge în locul unde astăzi e Piața Unirii din Cluj și asistă la ceea ce va fi descris drept “un chin cu adevărat barbar și inuman”.

De menționat că pe durata procesului se întocmesc mai multe acte în care se “comandă” ustensilele necesare execuției. Așadar, administraţia locală cumpără “doi stânjeni de lemne”, “lanţ de fier pentru legarea condamnaţilor, ţeapă pregătită de Luca Aksi”, “lumânări”, “două grinzi” . De asemenea, se dă dispoziție ca cei doi călăi ai orașului să fie plătiți cu trei florini, iar ajutoarele cu șapte florini și 50 de dinari.

Spectacolul grotesc din ziua de 5 feburarie e redat de cronicarul italian Ciro Spontoni, secretarul generalului Basta. Potrivit acestuia, Baba Novac și preotul Sasca au fost scoși din închisoarea aflată pe strada numită azi Sextil Puşcariu şi aduși în Piaţa Unirii.

„Baba Novac şi preotul său au fost aduşi goi în văzul mulţimii, ca să fie predaţi pentru acest chin pe care îl descriu aici. Au apărut ţiganii şi, apucând corpul acelor nefericiţi, l-au înfăşurat cu lanţuri şi gâtul cu un fier gros. Le-au legat apoi toate membrele deasupra unei bârne lungi cu aceleaşi lanţuri; atunci, între cele două frigări s-au dat foc cărbunilor şi lemnelor. Deasupra a două furci puternice în formă de frigare lungă au fost puse bârnele care susţineau corpurile nenorocite, unul de la cap, iar celălalt de la picioare, la extremitatea cărora erau două roţi de lemn pe care ţiganii le învârteau cu mâna şi cu picioarele, pentru a arde încet; (victimele) începeau să simtă un chin cu adevărat barbar şi inuman; rănile cauzate provocau plânsete amare şi strigăte ascuţite ce străbăteau aerul, iar unde focul produsese răni mai mari, acolo se arunca apă proaspătă pentru a stârni şi mai mare chin.”

Se spune că, aflat la fața locului, generalul Basta n-ar mai fi rezistat supliciului și-ar fi ordonat ca cei doi să fie lăsați să moară mai repede. Cu toate acestea, execuția a durat peste o oră și jumătate.

Dacă e să descriem această scenă cu cinism, putem spune că cei doi au fost arși la rotisor timp de o oră și jumătate.
Un alt cronicar al vremii, calvinistul István Szamosközy, a descris, la rândul său, cele două execuții cutremurătoare care au început la ora 10 dimineața, pe 5 februarie 1601. Potrivit acestuia, cei doi călăi ai orașului ar fi trecut înainte de toate la jupuirea lor. Apoi Baba Novac a fost legat de cele două grinzi și spânzurat deasupra unor cărbuni și lemne aprinse, timp în care călăii aruncau cu apă peste rănile deschise pentru a-i prelungi chinul.
După încheierea torturii, cele două trupuri fără suflare au fost trase în țeapă și lăsate pradă corbilor pe drumul Feleacului.

Execuția are rolul de a înspăimânta iar una dintre metodele practicate în Cluj era și arderea pe rug. Era o preferință, se pare, a Scaunului de judecată din Cluj. O execuție publică era o distracție pentru oameni, un fel de jocuri de galdiatori din antichitate. De altfel, execuțiile reprezentau una dintre distracțiile preferate ale lumii medievale. Se practica și jupuirea, hăcuirea, scoaterea de intestine, toate făcând parte din cotidianul medieval. La execuții participau locuitorii, oricine voia, inclusiv copiii. La timpul uciderii lui Baba Novac Clujul avea undeva la 1500 de locuitori. Putem doar presupune că la execuție au asistat vreo 200 de oameni. Baba Novac s-a remarcat în luptele antiotomane din Bulgaria și Serbia. E crestin, un razvratit, alege să nu se supună și devine un personaj legendar, strânge oamenii . Baba Novac nici nu putea să moară altfel”, a mai povestit istoricul Mihai Hasan.

La câteva luni după execuția lui Baba Novac, Mihai Viteazu a revinit în Cluj victorios după bătălia de la Guruslău (3 august 1601), iar orașul s-a îngrozit de eventualele represalii pentru uciderea căpitanului destoinic. O parte dintre nobilii care au participat la execuția lui Novac au fugit de teamă din oraș, iar alții au cerut îndurare. Aflând locul unde a fost tras în țeapă Baba Novac după execuție, Mihai Viteazul va pune în acel loc un steag în amintirea haiducului. În amintirea lui Baba Novac, în fața Bastionului Croitorilor a fost ridicată în 1975 o statuie, operă a sculptorului Virgil Fulicea.

Mihai a stat în Cluj în zilele în perioada 11-16 august, potrivit documentelor din registrul orașului.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Catalin Suciu

Este reporter pentru site-ul actualdecluj.ro, din aprilie 2014. Anterior a lucrat la cotidianul Ziua de Cluj din august 2011. A mai lucrat la cotidianul Monitorul de Cluj între octombrie 2006 și mai 2010, şi la agenţia de presă NewsIn în perioada martie 2007 – februarie 2009. Este absolvent al Facultății de Jurnalism din cadrul Universităţii „Babeș- Bolyai”.