„Există prevăzute sume în buget pentru adaptarea instituțiilor publice, pentru a permite accesul persoanelor cu dizabilități?”. Aceasta a fost întrebarea lansată de către un clujean sosit în scaun cu rotile la o dezbatere publică, organizată de primărie, la primărie, pe tema bugetului municipiului în 2016. O serie de instituții publice, inclusiv primăria, au grave deficiențe la acest capitol, a exemplificat cetățeanul care s-a lovit de diverse „uși închise” în oraș.

„Rampa de la primărie e stricată, au trebuit să mă ridice pe scări ca să vin aici. Apoi, chiar dacă la intrare există o rampă, aici în sală nu poți intra, ca să ajungi la o dezbatere”, a menționat clujeanul, cu referire la Sala de Sticlă a primăriei. Aici – adică în locul unde se țin ședințele de Consiliu Local, dar și dezbaterile publice – accesul se face doar pe trepte. Dacă primăria are totuși o rampă la intrare (chiar dacă accesul nu este asigurat și pentru alte spații, cum ar fi Sala de Sticlă), alte instituții sunt și mai prost dotate. „Cum să fie Clujul Capitală Culturală, când la Filarmonică nu se poate intra, iar în Teatrul Național e un singur loc pentru persoane cu dizabilități? Nici la tribunal nu se poate intra. Din 2006, firmele de taxi ar trebui, potrivit legislației, să aibă o mașină special adaptată pentru persoanele cu dizabilități. Nicio amendă nu s-a acordat în ultimii 10 ani pe această temă. Câte astfel de mașini sunt în Cluj?”, a întrebat clujeanul.

În ciuda explicațiilor exprimate în dezbatere, primarul Emil Boc s-a arătat surprins că rampa de la intrarea în instituție s-a dovedit nefuncțională; așa că Vasile Banga, director în cadrul Direcției Generale Poliția Locală, a primit misiunea de a verifica plângerile exprimate în dezbatere. Întors în Sala de Sticlă, acesta a susținut că totuși rampa e funcțională. „Atunci înseamnă că angajații dvs nu știu să o folosească, eu am fost ridicat pe scări”, a întărit cetățeanul venit în scaun cu rotile la primărie. Edilul a recunoscut totuși că e nevoie de intervenții pentru facilitarea accesului tuturor cetățenilor orașului în primărie. „Teatrul și Filarmonica nu sunt în subordinea noastră, dar, aici la CL, ar trebi să găsim într-adevăr soluții pentru un acces mai facil. Această sală ar trebui adaptată. Cât despre firmele de taxi, am să dispun poliției locale să facă verificări”, a spus primarul.

Proiect nou în parcuri, de la Asociația Distonia

Nu doar accesul în instituții publice este dificil pentru persoanele cu dizabiltăți – nici spațiile publice exterioare nu sunt adaptate nevoilor tuturor clujenilor. Pentru aceste spații, Asociația Distonia tocmai a lansat o inițiativă. „Proiectul „Clujul pentru TOȚI” al Asociatiei Distonia demarează prin acțiunea „Donez aniversare”. Acest proiect constă în amenajarea primului spațiu public din Cluj-Napoca cu mobilier urban și echipamente de joaca pentru persoanele cu dizabilități: deficiențe de vedere, auz și vorbire și locomoție”, anunță Sorin Ionescu, președintele Asociației Distonia. În cadrul proiectului „Donez aniversare!” urmează un eveniment de strângere de fonduri pentru demararea proiectului de amenajare urbană publică, cu spații accesibilizate pentru persoanele cu dizabilități din Cluj-Napoca. O donație pentru susținerea acestui proiect va fi „cadoul” pentru aniversarea președintelui Distonia. Primul spațiu: un parc public din Mănăștur, cel mai mare cartier al orașului.

„Am în vedere un proiect de accesibilizare a spațiului public urban încă de la jumătatea anului trecut, însă volumul mare de munca în cadrul proiectelor în care sunt implicat nu mi-a permis să îl concretizez efectiv. Acesta este însă prioritar pentru mine acum la începutul acestui an și sper să fie implementat până la finele lui. Am ales un parc public dintr-unul dintre cele mai mari cartiere ale Clujului nu pentru că aș vrea să mă substiui obligației autorităților locale de a implementa astfel de proiecte, ci încerc doar, fără lipsă de modestie, să ofer puterea exemplului cu speranța că acesta va fi multiplicat. Nu în ultimul rând, recunosc faptul că îmi doresc ca pe agenda electorală a candidaților pentru fotoliul de primar al Clujului să apară și această necesitate imediată nu doar la nivel declarativ și/sau de intenție, ci și cu elemente concrete de aplicare. Cred că este obligatoriu, în virtutea capacității și puterii financiare și culturale a civilizației clujene, ca persoanele cu dizabilități să iasă din conul de umbră al subiectului tabu de integrare și să fie parte activă prin facilitări și implicare în viața comunității. Nu în ultimul rând, consider că în acest fel, prin accesibilizarea spațiilor și a insitutiilor publice, se realizează cea mai prolifică campanie de conștientizare a abilității dizabilităților, pe termen lung”, a detaliat Sorin Ionescu pentru Actualdecluj.ro.

Exemplu de dotare parc (sursa foto: Sorin G. Ionescu)

Dificilă este în Cluj chiar și deplasarea, în unele zone, „dotate” cu trotuare-lipsă, trotuare înguste ori blocate cu stâlpișori care nu permit accesul cărucioarelor pentru copiii sau a celor pentru persoane cu dizabilități motorii. Despre acest subiect puteți citi și aici:

Provocare pe trotuarele Clujului pentru cărucioare: „ocoliţi stâlpişorul”

Nici un comentariu

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.