Versiunea aproape finală a noul Plan Urbanistic General (PUG) a fost afișată pe site-ul primăriei joi. Viceprimarul Anna Horvath spune că publicul nemulțumit are la dispoziție două săptămâni pentru a verifica planșele și a vedea dacă propunerile lor au fost incluse în noua documentație. Consilierii locali din comisia de urbanism mai spun că, în spiritul transparenței totale, cererile de la nemulțumi vor mai intra la începutul lunii decembrie într-o comisie mixtă și acestora li se va aplica tratamentul DA/BA.

Calendarul estimativ al aprobării noului PUG: în prima săptămână din decembrie, consilierii locali vor avea pe masă varianta finală, iar a sfârșitul lunii decembrie, noul Plan Urbanistic General va intra în Consiliul Local pentru votul de intrare în vigoare, spune vicepriamrul Anna Horvath.

Ca modalitate de lucru cu clujenii nemulțumiți de prevederi din noul PUG, administrația locală va merge pe două direcții. Timp de două săptămâni, cetățenii sunt invitați să consulte pe site-ul oficial al primăriei varianta finală și să verifice dacă propunerile lor au fost incluse. În cazul în care sunt abateri importante, ei trebuie să se adreseze din nou primăriei și direcției de specialitate. Acest anunț a fost făcut joi de viceprimarul Anna Horvath.

După aceste două săptămâni de consultări, cei care vor rămâne în continuare nemulțumiți vor fi preluați de o echipă mixtă formată din proiectanții noului PUG, consilierii din comisia de urbanism și specialiștii primăriei care vor rediscuta cererile lor, după cum au explicat consilierii locali din comisia de urbanism a forului local, cel care are votul final de intrare în vigoare a noilor reguli de construire.

Echipa care lucrează la noul Plan Urbanistic General, arhitectul-șef și specialiștii din primăriei de la Direcția de urbanism au avut trei întâlniri cu consilierii locali înainte de afișarea pe site-ul primăriei a variantei (aproape) finale a noul Plan Urbanistic General.

Legea a rezolvat problemele verdelui din noul PUG

„S-au făcut prezentări, s-a discutat de preluarea noilor modificări legislative. Aici mă refer la spațiile verzi, proprietate privată care sunt încadrate in categoria curti-constructii și la faptul că , conform noilor modificări legislative, acestea nu vor putea fi încadrate ca spații verzi fără ca terenurile respective să fie expropriate. La acest capitl aveam o sumedenie de sesizări de la cetățeni nemulțumiți că noul PUG le confiscă dreptul de a constui. Cu această nouă prevedere, majoritatea s-au rezolvat. Avem cazul terenului de pe varianta Zorilor-Mănăștur, aproape de sensul giratoriu, adus în atenția publică, mai e cazul unor terenuri situate Între Lacuri. Per ansamblu, față de documentația prezentată inițial nu au fost schimbări majore. Pe Zon Centrală s-a mers pe o nouă prevedere – nu se pot face mansardări decât cu obligativitatea beneficiarului de a restaura fațada clădirii. În schimb, nu se cer locuri de parcare”, a explicat Ovidiu Florian, consilier PNL membru în comisia de urbanism a consilierilor. Acesta a adăugat că, per total, sunt undeva la peste 600 de cereri venite de la oameni de modificare a unor prevederi din noul PUG. Așa că primăria va merge pe transparență totală. „După afișarea variantei finale pe site timp de două săptămâni, se va crea o comisie mixtă care va include comisia de urbanism a consilierilor, proiectanții de la noul PUG și în aceasta vor fi chemați cetățenii care sunt în continuare nemulțumiți, alături de proietanții acestora. Aici va fi aplicat principiul Da sau Ba. Cine ne va convinge, cu argmente, i se va schimba încadrarea terenului, cine nu, nu. Ideea este că până la aprobate trebuie să rezolvăm o problemă esențială din punctul meu de vedere. Aceleași reguli pentru parcelele învecinate”, a spus Florian.

Primăria a betonat Calea Turzii, în loc să o facă ca-n noul PUG

„Noul PUG în varianta finală propune un oraș frumos. De exemplu pentru arterele mari de ieșire-intrare în oraș se propun profile, mobilier urban, scuaruri, copaci. Nu înțeleg de ce primăria nu a așteptat noul PUG și s-a apucat să betoneze Calea Turzii. Ne-am grăbit să turnăm beton și, în loc să creăm benzi suplimentare pentru trafic am lărgit troturele într-o zonă care, să fim serioși, nu este așa de tranzitată de pietoni. De ce primăria nu a respectat propunerile din noul PUG n-o să înțeleg niciodată”, a precizat și consilierul Gabriel Oniga membru în aceeași comisie.

Intrările în intravilan, marea problemă a nemulțumiților

„Încă sunt foarte multe cereri de la persoane care vor să intre în intravilan. Problema este că în multe cazuri nu se dovedește utilitatea publică. De exemplu cineva are o parcelă la 500 de metri de extravilan, într-o zonă fără drumuri sau utilități și vrea, normal să construiască pe ea. Dar intresul public nu se justifică. Până la aprobarea PUG-ului, vom mai rediscuta aceste cereri”, a spus consilierul Radu Raíu, membru în comisia de urbanism a Consiliul Local. El a adăugat că noul PUG aduce soluții foarte bune pentru zonele blocate ale orașului. „De exemplu, pentru Câmpului-Edgar Quinet se propun legături cu viitoarea centură de sud care pornește de la depoul de tramvaie din Mănăștur. În zona de care am vorbit se propun bretele de legătură pentru relaxarea circulației din zonă. Dacă se va pune în practică se vor obține rezultare foarte bune”, adaugă Rațiu.

Citește și:

Campanie Actualdecluj.ro. Așteptăm adevăratul Urbanism de Bun-Simț! Încâlceala autorizărilor pentru noul PUG

Campanie Actualdecluj.ro. Așteptăm adevăratul Urbanism de Bun-Simț! Funcționarii Primăriei citesc greu “Limba Urbanismului”. O recunoaște “șeful” lor

Intările în intravilan se negociază greu

În ceea ce privește politica de intrare în intravilan, șeful de proiect al noul PUG, Adrian Boroda a afimat că s-au introdus în intravilan terenuri unde rămăseseră insule între ceea ce deja era trecut ca teren construibil, de exemplu pe Dealul Sf. Gheorghe. „În perioada dintre vechiul şi noul PUG s-au tot băgat livezi în intravilan, deşi asta se putea doar prin hotărâri de guvern, iar rolul lor e esenţial inclusiv pentru stabilizarea dealurilor. Au fost presiuni din partea proprietarilor pentru introducerea de terenuri în tot oraşul, pe dealuri, prin livezi. Oamenii întrebau pe bună dreptate de ce la unii s-a putut, iar la ei nu. Noi nu aveam niciun interes să introducem terenuri în plus în intravilan când avem echivalentul unui oraş şi jumătate gol şi neconstruit. Aceasta era o situaţie moştenită, iar noi am încercat să venim cu reguli de urbanizare ca să ameliorăm lucrurile şi dezvoltarea necontrolată”, susţinea Borda.

Reglementări din noul PUG

Unităţile Teritoriale de Referinţă vor fi schimbate. Noul PUG a împărţit Clujul în trei – zona Clujului existent, unde vor exista defalcări pe locuinţe individuale, zona de urbanizare, în care e inclusă şi zona Borhanci, care are 2.143 hectare şi zona de restructurare, de 593 de hectare, care se suprapune peste fosta zonă industrială, de 343 hectare, şi un parcelar riveran arterelor de circulaţie, de 250 de hectare. Din totalul suprafeţei oraşului, 60% reprezintă zona de locuinţe – 1.660 de hectare, zona mixtă reprezintă 47 de hectare, zona de instituţii şi servicii – 25 hectare, zona de activităţi economice – 197 hectare şi zona verde nou-constituită – 147 hectare. În ce priveşte zona centrală, porţiunea protejată va creşte la 614 hectare, fiind incluse Canalul Morii şi râul Someş unde zona protejată a crescut de la 9 la 60 de hectare. În noul PUG există reglementări care arată că parcela pe care se construieşte nu poate avea mai puţin de 20% spaţiu verde, indiferent de încadrare, şi se merge până la 40% în cazul locuinţelor individuale. Regimul de înălţime maxim acceptat în oraş a fost fixat la şase etaje.

Cum se va dezvolta economic Clujul prin noul PUG

Clujul trebuie să rămână un oraş deschis pentru investiţii externe şi interne, în zone potrivite în acest sens.
Dotări majore necesare: Centru de conferinţe şi congrese, Centru de expoziţii şi târguri, poli pentru învăţământ, IT, sănătate, servicii bancare, după caz, cu zona de cercetare aferentă.
Legătura între deblocarea traficului (mobilitate) est-vest şi nord-sud cu dezvoltarea economică este directă.
Reconversiile de suprafeţe industriale se vor face pe bază
de contracte individuale (între administraţie şi beneficiar) pentru negocierea interesului public, materializat in viitoare PUZ-uri.
Investiţiile cu impact major vor fi amplasate în zone propice,
nu în zone construite.
Zonele pentru întreprinderi mici şi mijlocii trebuie structurate în parcele flexibile, pregătite pentru producţie cu vânzare şi birouri proprii. Aceste zone ar trebui să absoarbă în timp afacerile care poluează zone rezidenţiale.
Pe artere care trebuie dezvoltate se vor acorda indici urbanistici favorizanţi în schimbul susţinerii interesului public.

Nici un comentariu

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.