Închide

Cine e studentul de la dezbaterea pentru Reforma în Sănătate, care a stat la masă cu marii profesori din universităţi. Şi i-a înfruntat

ActualitateSănătateTop News by Kristina Reştea - Mar 06, 2017 0 3472

 

În urmă cu câteva zile, în 2 martie, lumea (interesată) a fost chemată la Comisia pentru Sănătate a Camerei Deputaților, pentru o dezbatere pe Ordonanţa de Urgenţă 79 privind reforma în Sănătate, promovată în mandatul fostului Ministru tehnocrat al Sănătăţii, Vlad Voiculescu. Aceasta aducea reguli noi în ceea ce priveşte managementul spitalelor, aduce concursuri şi măsuri anti-nepotism în sistemul de Sănătate, într-o ţară în care încă se moare cu zile. Senatul a respins însă Ordonanţa în ianuarie, rectorii marilor universităţi din ţară s-au exprimat împotrivă, cei care se declară anti-OUG susţin că aceasta impune măsuri “exagerate” și că “perturbă” procesul didactic ori activitatea de îngrijire a pacienţilor. La masa de dezbateri sunt senatori, deputaţi, fostul ministru al Sănătăţii, medici, avocaţi, oameni din ONG-uri, oameni care susţin reforma propusă în noiembrie anul trecut şi cei care se declară împotriva ordonanţei. Printre participanţi: un tânăr, student la Medicină, care, în ciuda poziţiei exprimate de mai marii din Universităţi, propune o alt fel de perspectivă decât ei: zice că Sistemul are mare nevoie de concursuri. De concursuri echitabile. Apoi: să fii cadru didactic, medic şi manager „e prea mult pentru unii oameni”, mai punctează studentul. Actualdecluj.ro l-a contactat pe Miron Ţigănaş – căci el este studentul de la dezbatere – ca să aflăm cum se vede „Reforma” în rândul viitorilor medici.

Asta în contextul în care rectorii unori mari universități de medicină din țară s-au împotrivit măsurilor aduse prin OUG 79 încă de la promovarea ei, în mandatul fostului ministru. Din poziţia oficial exprimată, dar şi din discursurile din dezbatere, concursul pentru posturile de conducere din spitale pare să fie cea mai spinoasă problemă. După dezbaterea din 2 martie, Comisia pentru Sănătate din Camera Deputaților ar trebui să ia o decizie cu privire la Ordonanța 79/2016, iar apoi urmează votul din Cameră, care va decide soarta măsurilor adoptate de Guvernul Cioloș.

 

Cum e la prima şedinţă: pledoaria pentru concursul echitabil

2 martie, dezbatere. Preşedintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaţilor, Florin Buicu, dă cuvântul reprezentanţilor studenţilor. Aşadar, un student e la masa de dezbateri. Dacă ai păreri preconcepute, ai deja îndoieli că merită să citeşti acest text în continuare, fiindcă poate îţi aminteşti de vreun reprezentant de prin asociaţiile studenţeşti din vremea facultăţii – sunt dintre cei apropiaţi de conducerea facultăţilor, entuziasmaţi de funcţii etc. Dacă aveai părerea aceasta preconcepută, intervenţia de aici nu ţi-o va confirma.

Reprezentantul studenţilor începe cu un mic moment de stângăcie în problemele de logistică, dar moderatorul de dezbatere intervine binevoitor: apăsaţi pe buton! „E prima mea ședință”, explică tânărul.

„Sunt Miron Ţigănaş şi reprezint Alianța națională a organizațiilor studenţilor din România”, spune clar. „Sunt mândru student al unei facultăţi de Medicină, în anul 4”, completează. „S-a vorbit mult despre Sănătate şi Educaţie, doi din cei trei mari piloni, pe care se construieşte această discuție. Perspectiva mea, a studenţilor, a mea ca reprezentant al studenţilor, e că da, noi, medicii, viitorii medici suntem o breaslă foarte ambițioasă, într-adevăr. Și o să încercăm să ne asumăm cât mai multe responsabilităţi, pentru că vrem să facem bine oamenilor”, spune tânărul şi, la momentul acesta politeţea şi vorbele despre „ambiţia” breslei deja te pun pe gânduri. Dar apoi vine fondul problemei şi adevăratul mesaj al discursului pornit politicos. „Problema e că nimeni nu îți poate băga ție în cap procesul de autoevaluare – cum știi tu despre tine însuți că într-adevăr ți-ai asumat prea multe?” „Dacă se pune problema că un cadru didactic universitar mereu va fi fost un mai bun manager decât oricare alt candidat, atunci sunt convins că printr-un concurs echitabil, cadrele didactice universitare mereu vor fi demonstrat că ele sunt cele mai apte pentru a conduce o secție clinică, un spital clinic și așa mai departe și atunci nu se va fi schimbat nimic, vom fi rămas la același status quo, doar că vom fi permis mai multă echitabilitate în sistem. Pe de o parte. Pe de altă parte, de fiecare dată când am fost confruntat cu o discilplină clinică în care cadrul didactic de predare avea și aptitudini manageriale, mai mult sprijineam pereții. Pentru că un cadru didactic, pentru a rămâne cadru didactic, pentru a-şi păstra gradul trebuie să facă și cercetare, el e în acelaşi timp și medic, va fi fost în acelaşi timp și manager. E prea mult pentru unii oameni! Nu spun că nu avem somități, nu vreau să denigrez lumea medicală, avem niște medici extarordinari, doar că suntem totuși oameni”, punctează Miron Ţigănaş. Deci medicii – nici măcar medicii-profesori – nu sunt Dumnezei (cum cred unii dintre ei)… „Se vorbea despre responsabilitatea medico-legală a medicului. Eu aș spune că o subestimăm. Pe lângă faptul că medicul cadru didactic are responsabilitate medico-legală față de pacienții săi, el, prin activitatea sa didactică pe care trebuie să o îndeplinească la maxim de performanţă, poartă responsabilitatea medico-legală pentru toți aceşti studenţi pe care îi formează. Nu ne putem permite să avem oameni care să nu își poată asuma tot ce își asumă”, conchide reprezentantul studenţilor.

Prezentarea sa l-a făcut pe fostul ministru Voiculescu să menţioneze, într-o postare publică: „Momentul în care un tânăr student la medicină oferă o frumoasă lecţie de rigoare mai marilor UMF. Domnul Miron Ţigănaş”.

Aşadar: cine e „domnul Miron Ţigănaş”?

A venit la dezbatere în calitate de vicepreședinte pe Tineret al Alianței Naționale a Organizațiilor Studenţeşti din România (ANOSR). În afară de funcţie, e student, în anul IV, la Universitatea „Transilvania” din Brașov, Facultatea de Medicină (specializarea: Medicină). În caz că numele său vi se pare familiar, mai ales dacă sunteţi din Cluj ori din breasla arhitecţilor, spunem şi că Miron Ţigănaş e fiul lui Şerban Ţigănaş, arhitect clujean şi preşedinte al Ordinului Arhitecţilor din România.

 

Interviu. „Cauza principală a problemului sistemului de sănătate este faptul că resursele nu sunt valorificate eficient – dispar banii”

 

Sursa foto: Asociația Științifică a Studenților Mediciniști Brașoveni - ASSM

Sursa foto: Asociația Științifică a Studenților Mediciniști Brașoveni – ASSM

 

Actualdecluj.ro: De ce ai considerat ca trebuie să participi la aceasta dezbatere?

Miron Ţigănaş: ANOSR, federația care reprezintă drepturile și interesele studenților din România, a fost invitată de organizatori să participe. Fiind vicepreședinte tineret ANOSR și student la medicină, am fost delegat să particip eu. Am mers deoarece mi s-a oferit această ocazie.. În calitate de student la medicină și reprezentant al studenților, am văzut participarea mea, în condițiile în care mi s-a oferit ocazia, ca fiind o obligație naturală. Este imperativ necesar ca toți actorii care ar fi afectați de o inițiativă legislativă să fie și prezenți în dezbaterea acelei inițiative.

Există şi o poziţie comună a organizaţiilor studenţilor de la Medicină cu privire la această Ordonanţă?

Nu, nu există nicio poziție comună a studenților mediciniști pe marginea OUG 79. În schimb, participarea noastră la această dezbatere a reprezentat baza unei analize mai ample pe care ANOSR o va întreprinde referitoare la sistemul de învățământ superior medical, cu toate particularitățile, exemplele de bună practică și neajunsurile sale.

Care ai spune că sunt, pentru voi, ca studenţi şi viitori medici, cele mai importante măsuri prevăzute în această ordonanţă pe care o susţii? Adică măsurile acelea de care credeţi că are mare nevoie sistemul Sanitar?

Un sistem medical este precum pacienții pe care-i tratează: un tot unitar, un lanț de specialiști și personal administrativ ce contribuie fiecare în realizarea actului medical. Astfel, în momentul în care unul dintre organele pacientului este afectat, insuficiențele se vor resimți peste tot în sistem, ceea ce deseori este primul semn al unei probleme: nu neapărat suferința unei anumite verigi din sistem, ci starea generală de rău, de nefiresc, care acompaniază suferința principală. Cum am spus în a doua mea intervenție, cauza principală a problemelor sistemului de sănătate este faptul că resursele nu sunt valorificate eficient – dispar banii. Peste tot unde managementul este defectuos vor apărea și scurgeri de fonduri, fie din rea intenție, fie din proastă gestiune. Ordonanța vine în scopul „peticirii” acestor scurgeri pe toate nivelele, prin obligativitatea transparenței și a concurenței pe care le impune, în așa fel încât cei responsabili de gestiunea banilor să fie cei care se pricep cel mai bine la asta.

Ai vorbit in dezbatere despre concursuri, de exemplu. Fostul ministru Voiculescu preciza că,î n ciuda temerilor şefilor din Universităţi, în cazul spitalelor clinice cei care pot participa la concursuri pentru funcţia de șefi de secție sunt exclusiv cadre didactice. Tu te refereai în intervenţia ta la poziţiile de manager, care ar putea fi deschise şi altora? Pentru că vorbeai despre concursuri extinse…

În ceea ce privește funcțiile de conducere din spital, OUG 79 prevede introducerea concursului pentru toate palierele. Cu toate acestea, în cazul șefilor de secții clinice (adică unde se desfășoară activitate didactică), laboratoare clinice și servicii medicale clinice, Ordonanța prevede în continuare că aceste posturi pot fi ocupate doar de către cadre didactice. Marea diferență este transparența impusă de către concurs. Este, de altfel, și de înțeles de ce în pozițiile-cheie ce țin de educație să fie cineva cu competențe didactice și științifice, doar că acestea ar trebui să ajungă acolo printr-o competiție publică, transparentă, pentru a elimina orice fel de suspiciuni. Managerul, în schimb, are o funcție administrativă. Mi se pare de la sine înțeles că problemele administrative ar trebui abordate de către cel mai bun administrator. Mi se pare că reprezentanții UMF-urilor au exclus din discuție faptul că această ordonanță nu interzice participarea la concurs a cadrelor didactice universitare, ci doar lărgește baza de selecție. Cum am menționat și la dezbatere – eu nu denigrez sub nicio formă cadrele didactice. Consider, în schimb, că ne facem nouă un rău dacă îi excludem de la început din participarea la concurs pe oamenii care s-ar putea (sau nu) să se demonstreze mai apți în conducerea unui spital. Spun doar că toți cei care consideră că sunt potriviți să administreze o mașinărie extrem de complexă precum un spital trebuie să aibă șansa să-și dovedească această calitate.

În ce măsură acest „început de Reformă” (cum au fost numite măsurile prin OUG 79) rezolvă din problemele pe care le sesizaţi si voi, studenţi sau viitori medici? E nevoie şi de alte măsuri urgente pentru a eficientiza lucrurile sau a “curăţa” sistemul?

Sunt un început de soluție, sub nicio formă o finalitate, iar măsurile urgente (concretizate prin Ordonanțe de Urgență) ar veni cu scopul de a rezolva temporar unele neajunsuri, în așteptarea unor soluții pe termen lung.

Din experienţa voastră de studenţi medicinişti: ce nu merge?

Momentan, nu putem numi probleme concrete ale sistemului, așteptăm rezultatele analizei pe care o vom demara. Cert este că dacă se va iniția o restructurare a sistemului medical, inclusiv a felului în care este organizat învățământul superior medical, aceasta va trebui realizată cu viziune pe termen lung, cu multă grijă (până la urmă vorbim de vieți!), cu consultarea tuturor actorilor implicați în sistemul medical: medici, manageri, pacienți, studenți.

Pentru echilibru: sunt şi lucruri bune de zis?

Este de la sine înțeles că acestea există, altfel nimeni nu ar face medicina. Nu suntem chiar atât de masochiști pe cât le place studenților să zică în glumă. Sunt mândru că studiez medicina, și niciodată nu-mi va fi rușine să spun că studiez medicina în România. Am avut ocazia de a învăța de la oameni extraordinari, atât din punct de vedere profesional, cât și personal. Până la urmă, medicina înseamnă oameni, cu bune și cu rele, de diverse tipuri, și în experiența mea de până acum în spitalul clinic am avut parte de un spectru întreg de experiențe.

 

„Sistemul medical din România trebuie să câștige încrederea tinerilor medici, a studenților, pentru a-i determina să rămână aici”

Actualdecluj.ro: Se vorbeşte mult despre migraţia medicilor. Şi nu degeaba, fiindcă e o realitate foarte dureroasă. Care e în rândul vostru percepţia pe tema asta? În generaţia ta, de exemplu, în ce măsură e asta o tema acuta? Sunt mulţi cei care au gânduri de plecare?

M.Ţ.: Omul este liber să studieze, să muncească și să trăiască unde dorește el. Este o libertate fundamentală a Uniunii Europene. Echivalarea și recunoașterea studiilor sunt în același timp unul dintre scopurile Spațiului European al Învățământului Superior, iar piața muncii trebuie să fie una liberă și globală. Emigrarea creierelor este, într-adevăr, o problemă, o problemă gravă, și este cu adevărat o situație de interes public.

Care sunt principalele motive care vă fac să vă gândiţi la plecare? Cum arată perspectiva de a profesa într-un spital românesc?

Este greu de dat un singur motiv pentru care se pleacă. Sunt foarte multe… Spre exemplu, există unele proceduri, tehnici, dispozitive, practici medicale, de care auzim doar la cursuri sau din cărți, căci sunt prea avansate ca să se practice la noi, dar care sunt o normalitate în alte state. Lipsa fondurilor este cronică. Cuplată cu proasta gestiune a lor duce la o stare deprimantă a sistemului de sănătate. Ca să nu mai vorbim de faptul că uneori ai senzația că sistemul își bate efectiv joc de tine. Mulți dintre cei care pleacă sunt cei care s-au gândit la cum să îmbunătățească sistemul și s-au izbit de reticență și conservatism, sau care au o viziune să zicem… idilizată asupra felului în care funcționează sistemul medical românesc și apoi ajung față în față cu realitatea. Până la urmă, totuși, este dreptul nostru ca profesioniști să ne alegem locul unde profesăm. Perspectiva profesională se subînțelege… . Performanțele există, dar se realizează nejustificat de greu. Sistemul medical din România trebuie să câștige încrederea tinerilor medici, a studenților, pentru a-i determina să rămână aici… Din păcate, cei mai mulți și-au pierdut această încredere, de aceea e nevoie de schimbări substanțiale pentru ca aceștia să fie convinși că își pot practica această profesie la cele mai înalte standarde și în cele mai bune condiții și în România.

Tu ce planuri ai?

După ce termin cu studiile de licență, aș dori să-mi continui formarea în Germania, să-mi fac rezidențiatul acolo. Ulterior, cel mai probabil, m-aș întoarce. Aș încerca să profesez o medicină de actualitate și să aduc exemplele de bună practică din Occident la noi. Dincolo de aceasta, nu știu…

 

"Chirurgi în devenire", foto Anca Zârnoveanu

“Chirurgi în devenire”, foto Anca Zârnoveanu

 

 

 

De final: împăcarea. „Dacă s-a întâmplat să nu fim de acord asupra unei inițiative, nu înseamnă că suntem adversari”

Actualdecluj.ro: Care au fost ecourile de după intervenţia din dezbatere? Cum e să fii în “opoziţie” cu mai marii din universităţi?

M.Ţ.: Până acum am primit doar răspunsuri pozitive și mesaje de încurajare. Am primit suficiente felicitări, inclusiv de la un cadru didactic de la facultate. La fel, prietenii și colegii – atât cei din facultate, cât și cei din ANOSR – și-au manifestat sprijinul. Aș spune că asta a contat cel mai mult: să știu că declarațiile mele au fost în unison cu oamenii pe care i-am reprezentat și că opinia mea nu este singulară. Nu aș putea spune că suntem în opoziție față de reprezentanții sistemului de învățământ superior medical. Ba din contră, scopul nostru, ca federație care reprezintă drepturile și interesele studenților, este să încercăm să colaborăm cu toți actorii relevanți din sistemul de învățământ pentru a construi împreună o viziune modernă, echitabilă și performantă a educației. Noi avem principiile noastre. Dacă s-a întâmplat să nu fim de acord asupra unei inițiative, nu înseamnă că suntem adversari. Avem doar viziuni diferite despre direcția în care ar trebui să se ducă educația și le dezbatem, mereu argumentat.

 

Contextul. Reforma şi Opoziţia

În noiembrie, o ordonanță de urgență promovată în mandatul fostului ministru al Sănătăţii Vlad Voiculescu promitea să “zguduie” sistemul de sănătate: aceasta venea să modifice și să completeze Legea privind reforma în domeniul sănătății și aducea schimbări importante în privința selectării managerilor unităților sanitare publice, prin eliminarea restricțiilor în participarea la concurs și deschiderea competiției în selectarea de directori. Se extindea semnificaţia “conflictului de interese” şi se făceau precizări noi privind sfera incompatibilităţilor. S-a schimbat parlamentul, s-a schimbat guvernul şi, în ianuarie, senatorii au respins OUG 79, cu câteva motive scurte.

Aici găsiţi raportul comun de respingere de la comisiile juridică și de sănătate din Senat.

Textul ordonanței poate fi consultat integral AICI

Camera Deputaţilor urmează să îşi dea votul, dar, înainte de asta, la iniţiativa USR a fost realizată o dezbatere, programată pe 2 martie. Mesajul lui Vlad Voiculescu: „Nu există niciun motiv pentru care să permitem politizarea managementului spitalelor în continuare”. Rectorul UMF Bucureşti Ioanel Sinescu a fost unul dintre cei care au atacat ordonanţa la masa de dezbatere. „Această ordonanţă de urgenţă vine să bulverseze complet relaţia dintre universităţile de medicină şi farmacie care desfăşoară activitatea în spitalele clinice şi îngrijirea medicală”, a spus Sinescu. „Nu pot să îmi dau seama cum un medic specialist sau asistent universitar poate fi şeful profesorului său”, a mai spus rectorul. “Activitatea didactică nu poate fi segregată de activitatea medicală într-o clinică universitară”, a spus rectorul Universităţii din Iaşi.

În repetate rânduri, susţinătorii OUG 79 au ţinut să precizeze că nimeni nu doreşte înlăturarea UMF-urilor din spitale, dar se doreşte transparenţă şi deschiderea posibilităţii ca şi alţi manageri competenţi să aibă o şansă să intre în conducerea unităţilor medicale. Voiculescu a ţinut să facă o precizare suplimentară: „În clinicile universitare, în spitalele clinice cei care pot participă la concursuri pentru șefii de secție sunt exclusiv cadre didactice. Nu se pune problema ca în spital clinic să devină șef de secție medic care nu e cadru didactic”, a subliniat fostul ministru, dar intervenţia nu a avut darul de a-i linişti pe universitari.

Rectorii UMF-urilor s-au opus încă din noiembrie reformei prin OUG 79

Rectorii Universităţilor de Medicină şi Farmacie din România, întruniţi la şedinţa Consiliului Naţional al Rectorilor de la Târgu-Mureş, s-au declarat împotriva modificării Legii sănătăţii în regim de urgenţă încă din toamnă, susţinând că schimbările ar perturba grav atât procesul didactic universitar şi postuniversitar medical, cât şi activitatea de îngrijire a pacienţilor, potrivit News.ro

“Dacă se va proceda la modificarea Legii 95 / 2006 prin Hotărâre de Urgenţă a Guvernului (fără justificare, după aprecierea Universităţilor de Medicină şi Farmacie din România), Directorul Medical al Spitalului Clinic trebuie să fie cadru didactic, recomandat de Senatul Universităţii de Medicină şi Farmacie (după caz, a Facultăţii de Medicină). Cadrele didactice recomandate de Senatul universitar pentru poziţia de Director Medical vor susţine concurs potrivit metodologiei elaborate de Ministerul Sănătăţii. De asemenea, în spitalele clinice, secţiile, laboratoarele şi serviciile medicale clinice, funcţiile de şef de secţie, şef de laborator şi şef de serviciu medical se ocupă de cadrele didactice universitare numite de Senatul universităţii de Medicină şi Farmacie (după caz, a Facultăţii de Medicină). Şefii de secţie clinică, de laborator clinic sau de serviciu medical clinic, numiţi de Senatul universitar, nu vor susţine examen pentru ocuparea poziţiilor respective“, mai spun rectorii Universităţilor de Medicină şi Farmacie din România.

Articol integral AICI

Vezi şi

Fostul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu, despre ce rămâne după un mandat de șapte luni. “Oamenii nu mai sunt dispuşi să accepte orice, cred că asta se aplică şi în Sănătate şi în Justiţie și în alte domenii”

Reforma, față în față cu “vechea gardă” în Sănătate. Ce spun clujenii din comisiile de Sănătate ale Parlamentului despre ordonanța care a zguduit sistemul

și

Răspuns la votul din Senat. Petiţii în apărarea reformei din Sănătate: “Sistemul medical este la pământ”

și

Solidaritate între medicii “respinşi” de sistem. Mesaj de la Cluj, pentru susţinerea neurochirurgilor din Bucureşti: “Sper ca acești oameni valoroși să fie valorizați în țara asta”

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro
și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității
„Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism.
Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

Articole similare