Cercetaşii care vor să testeze piaţa roboţilor educativi
EconomieTop News by Kristina Reştea - iun. 29, 2017 0 851
Au fost voluntari şi cercetaşi, dar sunt la bază oameni tehnici, au lansat un start-up „alimentat” de roboţi şi tocmai au câştigat la unul dintre cele mai importante concursuri de Tehnologie din Transilvania o excursie spre Silicon Valley. Ca să îşi prezinte ideilie şi afacerea. Este vorba despre echipa BrainyAnt, care aduce pe piaţă o platformă care le va permite celor care vor să cumpere roboţi să-i testeze de la distanță. Alex But, unul dintre co-fondatori a povestit pentru Actualdecluj.ro despre începuturile proiectului, piaţa antreprenoriatului de la Cluj şi viitorul afacerii tinere.
Juriul internaţional de la Startup Avalanche, din cadrul Techsylvania, a decis cu câteva zile în urmă că premiul cel mare al concursului merge către Brainy Ant, ce aduce pe piaţă un software care permite acces, control şi chiar programarea de la distanţă a dispozitivelor. O componentă importantă: developerii îşi vor putea testa ideile şi vor putea programa astfel de dispozitive. Viitorul ar putea aduce chiar programarea roboţilor de pe Marte, crede Alex, care a prezentat platforma la mai multe evenimente Tech.
Techsylvania
De la ONG-uri şi job-uri în IT la afacerea proprie
Start-up-ul a fost fondat de Andrei Brumboiu şi Alexandru But în 2016, iar lor li s-a mai alăturat Dorin Creţu. Proiectul e sprijinit şi de recent înfiinţatul fond Risky Business, care e şi partener de Techsylvania şi Startup Avalanche. Dar povestea roboţilor începe, de fapt, dintr-un program de voluntariat, unde tinerii fondatori au colaborat înainte să fie parteneri de afaceri. „Îl cunosc pe Andrei de când eram studenţi. Am colaborat foarte mult ca voluntari în cadrul Organizaţiei Naţionale Cercetaşii României, unde am organizat multe proiecte educative împreună pentru copii, tineri şi tineri adulţi. Pe lângă educaţie, suntem amândoi pasionaţi de tehnologie şi ne-am dorit să realizăm un “ceva” care să ne permită să educăm pe oricine, inclusiv pe noi, în direcţia asta”, povesteşte Alex. „Al treilea membru al echipei, Dorin, este tot parte a grupului de cercetaşi cu care am lucrat şi îndată ce i-am prezentat care este planul nostru a sărit imediat în ajutor”, completează co-fondatorul. Şi totuşi: de ce roboţi? „Ne dorim ca dispozitivele care interacţionează cu mediul, roboţii, gadgeturile pe care le vedem doar online şi pe la tv să fie disponibile pentru oricine pentru a le mânui şi înţelege. Credem că industria de dispozitive inteligente înseamnă mult mai mult decât telefoane şi mai credem că poate evolua doar dacă reuşim să învăţăm la scară largă ce pot să facă aceste dispozitive şi cum să le programăm în interesul nostru„, spune Alex.
Cei trei se prezintă ca fiind „oameni tehnici”, cu experienţă în mediul ONG. Alex a lucrat ca programator în industria embedded din 2011 în Cluj, la Hanna Instruments, apoi la National Instruments. „Am renunţat la slujbă pentru a mă concentra pe proiectele personale în urmă cu un an”, specifică el. Andrei e fizician, a lucrat până acum două luni în zona de design industrial şi s-a ocupat de diverse proiecte tehnice sau educative. Dorin e programator web şi are un alt job full time. Nu e primul proiect în care fondatorii BrainyAnt colaborează. „Împreună cu Andrei şi un grup de patru studenţi am deschis toamna trecută “Scout House”, prima anticafenea din Cluj, care este o afacere socială cu scopul de a oferi un spaţiu primitor, accesibil pentru oricine care doreşte să-şi pune timpul în valoare. De asemnea, spaţiul este folosit în afara programului pentru activităţi de educaţie nonformală, cursuri şi tot felul de alte evenimente realizate de noi sau alţi parteneri. Chiar şi roboţii pe care îi avem au fost adoptaţi tot de acest loc. Eu mai conduc filiala din Cluj a cercetaşilor şi împreună cu Andrei ajutăm activ în realizarea cursurilor tehnice pentru copii realizate de cei de la Digital Kids. Dorin are şi el la activ în zona ONG – coordonarea Festivalului Luminii Cluj în 2015 şi 2016”, spune Alex.
La „Casa Cercetaşilor”:
Sursa foto: BrainyAnt
Cum e cu banii?
Ideea de roboţi accesibili online a venit acum circa 4 luni, după un an de discuţii, povesteşte echipa. Proiectul e încă la stadiu „pilot” şi a intrat în programul de accelerare al celor de la Risky Business, care au lansat în acest an un fond despre care găsiţi mai multe informaţii AICI. „Am primit un feedback bun de la Risky Businsess, în sensul că ne-au acceptat în programul lor de accelerare, şi faptul că ei au considerat ideea de produs vandabilă ne-a oferit încredere că suntem pe calea cea bună. Tot cei de la Risky Business sunt responsabili de accelerarea noastră în munca la proiect şi de faptul că acum putem povesti despre cum putem face ca acest proiect să fie o afacere mai întâi sustenabilă şi apoi scalabilă la nivel global. Momentan suntem în stadiul de pilot. Avem un parteneriat cu Quickmobile prin care le oferim clienţilor lor posibilitatea să acceseze două modele de roboţi online. Oferim şi posibilitatea ca utilizatorii să programeze aceste dispozitive”, precizează Alex. Platforma a fost lansată de două săptămâni şi s-au înregistrat deja câteva mii de sesiuni de test realizate online, după cum au contabilizat administratorii. Dar la produs mai e încă mult de lucru. „Estimăm că în toamnă vom ajunge la stadiul în care cei care se conectează la Brainy Ant vor avea de ales între 20-30 de modele de dispozitive, vor avea unelte de învăţare interactivă şi jocuri cu roboţi prin care să le testeze capabilităţile”, spune Alex.
Fiind o afacere la început de drum, am vrut să aflăm şi cât de complicat a fost pentru tinerii antreprenori să atragă finanţare şi dacă e nevoie şi de alte resurse pentru a susţine business-ul. „Din experienţa avută până acum legată de finanţare pot să spun că o idee de produs care rezolvă o problemă largă într-un mod inedit este absolut necesară, însă pentru o finanţare privată e nevoie de foarte multă muncă pentru a convinge că echipa de proiect poate să crească produsul repede şi bine, iar piaţa răspunde pozitiv la propunere. Conceptul de “Start-up” este unul destul de vag şi cred că fiecare proiect aflat la început are propria poveste. În cazul nostru, în mod cert e nevoie de sprijin pentru a avea succes. În primul rând, expertiza noastră, care vine din zona dezvoltării tehnice şi educaţie, trebuie completată cu una de gestionare a afacerilor şi de marketing. De asemenea, pentru a creşte produsul pe care dorim să-l facem e nevoie să folosim tehnologie de ultimă generaţie care este scumpă ori greu accesibilă. Foarte importante sunt şi relaţiile cu care un investitor intră într-un start-up, fără de care nu poţi să accesezi partenerii de care ai nevoie”, admite Alex. În curând, noii antreprenori vor avea ocazia să facă exact asta: să îşi facă relaţii şi să caute parteneri, fiindcă pleacă tocmai în „raiul investiţional” Silicon Valley. Silicon Valley-ul adevărat, nu cel „de România”, cu care ne place să ne lăudăm. „În viitorul apropiat ne concentrăm mult pe aducerea platformei la nivelul la care îl dorim pentru a o putea promova la o scară mai largă. În Sillicon Valley sperăm să cunoaştem mulţi oameni din industria de roboţi educativi şi de consum casnic care să ne ofere părerea lor despre cum poate fi folosit produsul noastru ca să avem o contribuţie substanţială la dezvoltarea acestei industrii”, spune Alex.
„Hello!”:
Teste:
„Sunt foarte puţine proiecte iniţiate aici care să confirme dincolo de graniţe”
Şi dacă tot vorbim atât de mult despre centrul IT de la Cluj, nu strică să ne mai lărgim perspectiva. Fiindcă şi tinerii la început de drum în business confirmă ceea ce mulţi oameni din interiorul industriei spun de ceva vreme: Clujul nu e tocmai „Silicon Valley”-ul din prezentările frumoase cu oraşul.
Vezi şi
De ce “Clujul – Silicon Valley” e un mit: schița industriei locale IT, desenată din interiorul industriei
şi
Popas, cu afaceri, la Cluj, din patria lui Bill Gates: “O regiune care se focusează aproape exclusiv pe outsourcing nu poate fi comparată cu Silicon Valley”.
şi
De ce avantajul “talentului ieftin” din România nu mai e de ajuns pentru Clujul de afaceri
Şi chiar dacă salariile din companiile IT sunt într-adevăr confortabile (mai ales comparând cu ceea ce pot spera majoritatea tinerilor români), ideea antreprenoriatului rămâne o opţiune. „Mi-aş dori să văd cât mai mulţi oameni de vârsta noastră renunţând la slujbe confortabile pentru a pune în practică idei care sunt capabile să evolueze nivel global. Simt că oamenii din jurul meu au senzaţia că oraşul în care trăim este un centru al industriei IT extrem de puternic, însă realitatea e că sunt foarte puţine proiecte iniţiate aici care să confirme dincolo de graniţe. Momentan, avem companiile mari venite din afară care dezvoltă produse proprii şi multele companii care lucrează pe proiecte venite de la clienţi. Ambele consider că ajută foarte mult formarea unei mase critice de experți care pot la un moment dat să dea o identitate mediului IT din Cluj. Pentru noi a meritat să facem acest pas pentru că am considerat că suntem în acel moment al vieții în care avem avânt, am adunat o minimă experienţă şi suntem dispuşi să ne sacrificăm în totalitate pentru acest proiect care se confundă cu pasiunile noastre. În momentul în care aceste criterii sunt îndeplinite, i-aş recomanda oricui să facă, fără să stea pe gânduri, pasul spre o afacere proprie”, îndeamnă co-fondatorul afacerii cu roboţi.
Citeşte şi:
Previziuni în IT. “România va pierde din business-ul de outsourcing în favoarea Bulgariei şi a ţărilor din Balcani, dar va câştiga la numărul de business-uri bazate pe inovare”
și
Previziuni în IT. “Vom avea firme noi care vor intra în piață. Multe firme mici vor dispărea”
și
