Închide

Ce mai inventează românii: Umanoidul, Casa Inteligentă, Roboţii din Medicină, tunul de asteroizi şi rujul comestibil. Ce soartă vor avea proiectele, într-o ţară săracă în Inovare?

EconomieTop News by Kristina Reştea - mart. 22, 2017 0 855

Te pregăteşti să ieşi, roboţelul tău asistent îţi dă cafeaua „to go”. Pleci de acasă, ai uitat lumina aprinsă, dar casa ta deşteaptă ştie să o stingă, fără să mai intervii. Înainte să porneşti, ţi-ai căutat, pe smartphone, loc de parcare şi l-ai rezervat, aşa că atunci când ajungi în centru cu maşina ştii exact unde să parchezi. În timpul ăsta, dulciurile nu mai conţin zahăr, rujul hidtratează şi e comestibil, roboţii industriali mută lucruri în fabrici, fără accidente de muncă şi chiar şi gândurile cumplite la vreo boală ori la sistemul medical sunt atenuate: biopsiile se realizează cu precizie de instrument robotizat, iar recuperările fizice ale pacienţilor cu dizabilităţi se fac cu noi ajutoare terapeutice. Şi, peste toate acestea, încă un gând liniştitor: Pământul e ferit de asteroizi, fiindcă românii au inventat „scutul”. Deocamdată, toate acestea sunt la stadiu de idei, machete sau brevete de invenţii şi puteţi încă să le vedeţi la Salonul de inventică ProInvent, aflat în desfăşurare zilele acestea la Cluj. Asta într-o ţară în care, totuşi, drumul de la proiect la piaţă e lung şi presărat de piedici financiare, iar inovaţia nu e deloc la ea acasă: 83% din companiile din România sunt non-inovative, potrivit studiilor.

Salonul de inventică ProInvent a ajuns la ediția 15 și e organizat de Universitatea Tehnică între 22 și 24 martie la sediul său din capătul bulevardului Muncii. Ediția din acest an aduce la târg peste 70 universități, institute, centre și stațiuni de cercetare, firme, asociații ale inventatorilor, persoane fizice din țară și din străinătate. Au fost înscrise pentru jurizare peste 370 de invenţii care acoperă mai multe domenii: de la produse agricole, proteze ortopedice, mecatronică, industrie alimentară, sisteme de climatizare a habitatului, filtre de aer, la roboți, noi derivați chimici, produse naturiste, produse cosmetice și altele.

Unul dintre cele mai populare și populate standuri e cel al Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca – aici sunt oferte de desert cu nume şi ingrediente originale (de pildă: lucernă?!), dressing din ridiche neagră, ruj molecular alimentar, dulciuri din stevie. „Aceste idei le aparțin studenților și fac parte din lucrările lor de licență. Majoritatea pun în evidență compușii bioactivi sau proprietăți funcționale ale anumitor compuși, gen bacterii probiotice”, spune Dan Vodnar, șef de lucrări în cadrul USAMV, la Facultatea de Ştiinţa şi Tehnologia Alimentelor. „Sunt produse care pot fi transferate către mediul industrial, de exemplu băuturi făcute din microorganisme, fără să fie nocive pentru organismul nostru, jeleuri cu flori de salcâm – idei noi care pot să aducă spectacol în zona alimentară, dar bazându-se pe principii științifice, de a adăuga și utliza aceşti compuși în formularea matricior alimentare. Poate fi un desert îmbogățit cu bacterii probiotice sau rujul molecular alimentar care înglobează extracte naturale și are potențial antioxidant, e comestibil, dar are și compuși din categoria uleiurilor care ajută la hidtratarea buzelor. Aceste produse combină eficient toate aceste tehnici. Sunt peste 25 de idei cu care au venit studenţii din partea USAMV, toate sunt fantastice, din punctul meu de vedere. Unele sunt la nivel de prototipuri. Rujul nu va putea fi produs de industria alimentară, dar poate fi făcut de bucătari celebri, de cei care utilizează bucătăria moleculară – acesta poate sta o zi maxim, ca durată de valabilitate. Dacă vorbim de zona de bacteriile probiotice sau înghețată, acestea sunt aproape de prototipuri care pot fi ulterior transferate către industrii”, spune Vodnar.

Dulciurile raw vegan au farfurii dedicate – ciocolata care nu conține zahăr, brioșe cu cocos, care nu conțin nici lapte, nici ouă. „Pentru ciocolată am realizat demersuri ca produsul să fie introdus într-o cofetărie din Cluj”, spune Raluca, din standul USAMV. Reprezentantul USAMV are exemplul unui proiect propriu care ajunge în piață. Drumul de la cercetare de școală la industrie nu e însă ușor. „Ambalajul cu activitate anti-microbiană e în transfer tehnologic de implementare în cadrul unei societăți. Un alt exemplu e un produs dezvoltat anii anteriori, prezentat la Pro Invent în trecut. Nu poți ieși cu aceste idei în piață când nu întâlnește actorul din zona economică. În cazul meu a fost vorba de un proiect de parteneriate în care aveam identificat de la început partenerul economic, știam pentru cine lucrăm și am avut în vedere asta, știam foarte bine că aceşti oameni sunt capabili să ducă proiectul la final. E complicat. În general, cercetarea generează activitate în cadrul unor proiecte de cercetare, care pornesc de la cercetători. E foarte greu ca cercetătorii să meargă spre actorii economici”, spune Vodnar. Pentru cercetători ar fi ideal ca „dialogul” să vină din inițiativa pieței: industria să vină cu cereri, să identifice necesitatea și să ceară soluții de la cercetători. „Există acest model în țările vestice, la noi din păcate nu”, spune cercetătorul. Echipa USAMV are acum cinci proiecte mari de cercetare în lucru. „Trei dintre ele sunt nișate pe utilizarea glicerolului crud din biodiesel în obținerea de omega 3, de acizi grași benefici organismului nostru, cu aplicabilitate în industria alimentară și nu numai. Glicerolul crud este de fapt sub-produsul care rezultă de la industrializarea biodieselului. La fiecare 10 litri de biodiesel se produce 1 litru de glicerol pur. Europa a pompat foarte mulți bani în acea direcție, până și-a dat seama că acel subprodus, acel ulei e o problemă pentru mediu. Așa că acum găsim o alternativă pentru utilizarea glicerolului ca sursă de carbon”, sintetizează Vodnar.

Instrument de biopsie, ghidat de robot, parcări rezervate de acasă

Universitatea Tehnică adună la rândul său mai multe idei-propuneri şi le exemplifică live. Un braț pneumatic, care își schimbă dimensiunea ar putea fi utilizat cândva la manipularea mărfurilor, într-o fabrică. „Datorită materialului folosit nu există pericolul ca oamenii care s-ar afla în raza de acţiune a robotului să fie răniţi. Este un proiect al Universităţii dn Stuttgart, noi am avut o parte din proiect, ne-am ocupat de partea de control”, a explicat Andrei Baciu, de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca. Lângă brațul robotic care ar avea aplicabilitate în fabricile viitorului, o mașinuță dă ture printr-o mini-parcare. Aici e vorba despre o aplicație care îți găsește, de la tine de acasă, locul de parcare cel mai apropiat de destinația dorită. Poți să îl și rezervi, dar numai pentru jumătate de oră (nu ai dreptul să îl ţii blocat pentru mai mult timp), așa că poți să ai garanția că nu te învârți jumate de oră prin centru, de pildă, fără să ai unde să parchezi mașina. „Locurile vor fi monitorizate de senzori, se va ști exact ce loc e liber și care nu e liber, vei avea mai multe date, nu doar informaţii despre câte locuri sunt libere într-o parcare. De acasă caut, rezerv locul, mă duc să parchez direct”, explică studenții de Robotică, an II. O aplicație care îți dă indicații despre numărul de locuri de parcare a fost recent introdusă în Cluj, dar deocamdată mai dă erori, iar o alta a fost lansată de o firmă din IT. Ce ar fi diferit la ideea studenților? „Această idee va putea fi implementată pe locurile publice, nu doar la parcările cu barieră și se poate rezerva locul de acasă. Dacă e un loc liber, îți arată exact poziția lui”, explică studenții. Proiectul e demarat de puțin timp, dar inițiatorii săi ar vrea să îl vadă implementat cândva în oraș.

Tot sub umbrela UTCN stă la stand un proiect pentru medicina viitorului: un instrument pentru biopsie. „E făcut să fie ghidat de un sistem robotic pentru a crește precizia procedurii medicale. Instrumentul are o mișcare proprie pentru a reuși inserția acului, apoi e acționat pentru a preleva țesutul, acul e retras de către instrument și dus pentru a recolta țesutul. Precizia e principala sa calitate – folosind un robot ai rezoluție de inserție mult mai mare. Mâna umană nu e capabilă să facă așa ceva. Când medicul acționează acum un astfel de instrument trebuie să apese un buton, iar mâna se poate mișca puțin. Acest aparat are o poziție rigidă”, spune unul dintre reprezentanții echipei, Iosif Bârlescu. Proiectul e gata, dar nu se știe ce se va întâmpla de aici înainte, nu e avizat pentru teste clinice. Ar trebui să fie testat în clinică și apoi omologat de Uniunea Europeană. „Trebuie omologat și asta costă foarte foarte mult. Ideea e să demonstrezi prin teste experimentale, nu pe pacient, ci pe mostre făcute din gel, că aceste instrumente creează o precizie mai mare, apoi să se accepte în Medicină. Ar trebui ca cineva să ia brevetul și să fie produs acest instrument. Dar cam aici se opresc lucrurile, de obicei. Sunt multe idei care rămân la stadiu de proiect. Multe brevete rămân în sertar„, spune unul dintre inventatori.

Casa Viki îţi „învaţă” obiceiurile

În alt stand, un ecran „privește” spre o „casă inteligentă”. Imaginea reprezintă un apartament filmat live, spune reprezentantul casei „Viki”. Sistemul te scutește de acțiuni, fiindcă îți „învață” obiceiurile din experiențele anterioare. „Când ajungi acasă, poate să pornească televizorul pe canalul preferat, se reglează automat temperatura dorită, luminozitatea. Casa observă, analizează și învață, nu trebuie programată. Sunt mai mulți factori după care decide”, spune unul dintre reprezentanții dezvoltatorului de sistem.

Dan Chiuzbăian face o demonstrație cu casa-show-room din Florești.  „Apartamentul e filmat acum, nu e o imagine înregistrată”.

Firma QSound Soft se ocupă de sisteme de automatizare pentru stații de radio și acesta este, de fapt, businessul care susține proiectul Viki. Sistemul casei e dezvoltat în colaborare cu Napoca Software. „Noi am venit cu ideea, cu conceptul, ei asigură partea de scriere de algoritm, la care contribuim și noi. Am avut contacte cu potențiali parteneri din Dubai, din State. Deocamdată trebie să arătăm că sistemul funcționează, nu e doar test. În Cluj există interes pentru dotarea unui ansamblu rezidențial, pentru segmentul premium. Mai trebuie să lucrăm la canalele de distribuție și să demonstrăm că avem zece clienți mulțumiți, din afara companiei. Am găsit deja un client care a fost convins de facilități, le-am implementat și urmează să se mute în casă nouă de Paște”, spune Dan.  E vorba de un apartament din Bună Ziua a cărui echipare „inteligentă” l-a costat pe beneficiar 10.000 euro, pentru pachetul full option – lumini, climă, multimedia, securitate. Suma nu include obiectele electronice/electrocasice, ci softul, senzorii, calculatorul și tot ce ține de sistem. Acesta are și o altă componentă importantă: e programat să economisească energie.

Exoscheletul, umanoidul şi tunul spaţial care distruge asteroizi

În târgul de invenții și-a făcut loc și un „exoschelet” – un instrument care ar putea fi folosit în recuperarea pacienților cu dizabilități. „E original pentru că are un singur motor de acționat. Față de alte soluții existente, aceasta e o soluție mai simplă, mai ușor de realizat și mai ieftină. Un model ar costa cam 3000 de euro, din calculele pe care le-am făcut. Ideea e în curs de brevetare, prototipul e funcțional pentru a demonstra principiul. Urmează implementare în clinici de recuperare”, spune Ionuț Geonea, de la Facultatea de Mecanică din Craiova. A realizat prototipul cu forțe proprii, deocamdată, dar pasul înspre piață se va putea face cu un partener-producător.

Alături: un tun spațial, din foiță de aur. Ce face un tun spaţial? „Principala lui activitate ar fi distrugerea sau devierea asteroizilor care ar fi pe traiectoria Pământului. Are mai mult rol de prevenție, în cazul în care se calculează că există un pericol – problema e cu asteroizii de mari dimensiuni care intră în atmosferă, nu ard complet și ajung pe Pământ și pot să facă un crater cât casa. Asta a fost ideea inițială, apoi inventatorii și-au dat seama că produsul poate avea și alte utilități, cum ar fi alimentarea stațiilor orbitale, a sateliților, a telescoapelor cu energie electrică. În timpul liber, când nu „omoară” asteroizi, poate face asta – să devieze lumina soarelui către panourile solare care produc energia”, spune reprezentantul echipei de la Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare Turbomotoare COMOTI. Macheta prezintă un sistem cu oglinzi și motoare, care ar fi ușor de construit, spune echipa. Doar că e scump. „Cam cât un satelit”. „A fost lansat ca idee, a fost brevetat ca invenție, se fac ultimele calculale legate de eficiență. Deocamdată din cauza fondurilor uriașe necesare nu se poate face doar în România. Trebuie să îl lansăm internațional, va fi prezentat săptămâna viitoare la Geneva, urmează discuții cu agenții spațiale din Europa, e nevoie de parteneri străini ca să putem să înaintăm”, spune reprezentantul COMOTI.

Pe culoare se plimbă Jenny 5, robotul studenţilor de la Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia.

„E un umanoid, care, după îmbunătățiri, poate fi folosit asistent uman – poate  face curățenie, poate să managerieze situații de risc. E în dezvoltare de mai mult timp și mai necesită lucru”, spune Daniela, din partea echipei de studenți.

Cât de slabi suntem la Inovare

Profesorul Radu Munteanu, UTCN, preşedinte de juriu la ProInvent, a amintit însă cât de departe suntem de o țară a invențiilor, citând un studiu european. „83% din companiile din România sunt non inovative, 3% din firmele românești au caracter inovator strategic, 8% sunt inovatori intermitenți, 2% din firme implementează noi tehnologii. Mișcarea de inventică la noi în țară a scăzut foarte mult în ultimii ani, deși avem rezultate excepționale. Media de depuneri la OSIM a cererilor de brevet e de 1000 pe an, la o populație de 20 de milioane. Șansa de reușită pentru a obține brevet e de 15-20%. Avem cam 170-180.000 brevete în total, alte țări de lângă noi au milioane, asta face diferența. Noi nu avem mentalitatea respectivă, cea prin care orice lucru trebuie rezolvat printr-o ieșire nouă. În orice criză e oportunitate. Astea se rezolvă prin invenții. Invenția cum e ea nu e mare lucru, cu 83% firme noninovative e greu să aplicăm invenţii în piață, trebuie ca inovarea să ajungă bun de utilitate publică ca să poată produce ceva, suntem deficitari la transfer tehnologic. Poate în viitor și școlile se vor cala pe această direcţie în care lucrul nou trebuie să își găsească rolul. Invenția e aducătoare de putere și de bani”, subliniază Munteanu.

Salonul este deschis vizitatorilor în intervalul orar 10 – 18 în zilele de 22 şi 23 martie, iar în 24 martie între orele 10 – 14.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.