Ce faci seara în palate: vals între ruine, ştrudel la expoziţie şi cultură gratis de Noaptea Muzeelor (Foto/Video)

“Când ai mai văzut oameni stând la coadă o oră ca să intre la muzeu?” – e întrebarea serii. Fiindcă de 17 mai, la Cluj oamenii chiar au stat la coadă ca să intre la muzeu, s-au înghesuit pe scări în spirală ca să vadă expoziţii (şi să-şi facă poze cu ele în background) şi au suportat ploaia, încurajaţi de un ştrudel rece, pentru a privi printre coloane valsuri la balcoanele unui vechi palat construit de o familie nobiliară, prin care cândva au păşit împăraţi. De Noaptea Muzeelor, proiect coordonat de Reţeaua Naţională a Muzeelor din România, care a inclus în orar nocturn şi mai multe instituţii din muncipiu şi din judeţ, pentru câteva ore de acces gratuit pentru public.

În zona din faţa Palatului Bánffy, casa Muzeului de Artă, se aude primăvara. Nu, chiar se aude Primăvara! Cea a lui Vivaldi, mai precis, în difuzoare, pentru că cea contemporană e învăluită în ploie. La intrare e înghesuială, în gangul de acces spre curtea interioară a palatului e înghesuială, pe treptele care urcă spre sălile cu expoziţii e înghesuială. Pentru ediţia 2014 a evenimentului, Muzeul de Artă Cluj-Napoca şi-a anunţat participarea cu mix-ul de „valsuri, tablouri şi ştrudel” pentru o noapte la palat. Şi se pare că e o combinaţie care i-a făcut pe oameni să vină în seara de weekend la muzeu, deşi mulţi dintre ei se împart între evenimentele din agenda de 17 mai, între un concert pe stadion ori unul de jazz, o cafea în oraş sau o pregătire de clubbing. Unii dintre vizitatori sunt în pelerinaj pe la instituţiile intrate în circuitul de noapte a muzeelor şi schimbă impresii, le explică la telefoane prietenilor unde au ajuns şi iau ştrudele din stand ori de la maşina cu produse din curtea interioară a muzeului, transformată, de altfel, parţial în parcare.

Acoperişul e lucios de la ploaie, dar treptele dinspre sălile de la etaj sunt “inundate” de vizitatori. “Am stat 20 de minute la coadă. Nu se poate!”, renunţă unul dintre participanţi, pentru a se consola totuşi cu un ştrudel pentru blocarea prin înghesuială a accesului spre cultură. Ceva mai respirabilă e totuşi zona foto: vezi alb-negru, umbrele, oameni şi porumbei, nuduri, copaci, garduri în zăpadă, imagini din Londra, Budapesta, Asia. E vizitabilă retrospectiva Ferenc Berko, în cadrul Photo Romania Festival.

Dacă te întorci în curtea interioară poţi urmări numărând „riduri” de clădire cam cum trec sutele de ani în viaţa unui palat – “cel mai reprezentativ edificiu laic baroc al oraşului şi unul de referință pentru arhitectura de secol XVIII din Transilvania” (aşa scrie în prezentare) e şi unul dintre cele-mai-în-nevoie-de-restaurare edificii din oraş. Scorojelile de pe clădirea monument istoric arată deja a contururi de hărţi pentru nişte tărâmuri necunoscute şi îndepărtate.

Apar oameni cu peruci în balcoanele luminate de reflectoare în noaptea albastră. Aştepţi să se întâmple lucruri. „Evenimentul este realizat în colaborare cu jurnaliştii Andi Daiszler şi Ciprian Aron. La iniţiativa acestora, balconul muzeului, recent restaurat, care în istorie a fost vizitat de împăraţii Francisc I şi Franz Jozef, va fi introdus în circuitul de vizitare pe durata sezonului cald. De asemenea, producători de ştrudel vor oferi acest produs vienez publicului, care va fi invitat să-l desemneze pe cel mai bun. Întregul eveniment va beneficia de o animaţie în costume de epocă realizată de actorii Teatrului Naţional clujean, Ruslan Bârlea şi Alexandra Tarce. Vor putea fi vizitate gratuit Galeria Naţională şi expoziţia Sigmar Polke”, te anunţau organizatorii.

Cu mici sincope de sonorizare, muzica de vals începe în sfârşit să învăluie balcoanele şi curtea interioară. Pregătim cu toţii telefoanele, evident.

Amfitrionii zic ceva despre prezenţa primarului Emil Boc şi a preşedintelului Consiliului Judeţean, Horea Uioreanu. Prezenţa virtuală, în spirit. (Spirit?) Ironic sau nu, ar fi nevoie de ei pentru restaurarea palatului. Dar nu sunt aici. La balcoanele bătrânului muzeu se valsează în perechi. Jos, se fac poze, se plimbă umbrele şi se mai cumpără câte un ştrudel. Şi se aplaudă. În public vezi cărucioare cu pitici, dar şi coafuri grizonate. „Nu a fost chiar cel mai bun eveniment, dar totuşi… când mai vezi oameni stând la coadă o oră ca să intre la muzeu? Asta e o realizare”, zice, ieşind din Noaptea la Palat în noaptea din oraş, un vizitator.

Chiar fără show, muzică şi ştrudele, agitaţie e şi câţiva paşi mai încolo, dacă treci prin zona Pieţei Muzeului spre Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei. Aici s-au pregăti trei expoziţii gratuite, între orele 19 și 24 – “Iluzie şi reflectare: viaţa artistică a lui Bánffy Miklós”, “Satul preistoric de la Săndulești” și “Colecţii şi colecţionari. Ceasuri din colecţia particulară Gaspar”. Vizitatorii urcă entuziaşti scara în spirală şi se fotografiază (aproape) obligatoriu cu doamnele-manechine de plastic îmbrăcate în rochii de bal şi expuse în una dintre săli. Urmează marionete de teatru de păpuşi suspendate de tavan, filmuleţe explicative, caricaturile lui Banffy şi copaci 3 D blocaţi în cuburi de sticlă.

Sala ceasurile e cu siguranţă una dintre opririle preferate ale vizitatorilor. „Uite unul cu pui care mănâncă grăunţe!”, „Ce faină e bufniţa!”, „Ăsta te-ar trezi până şi pe tine!”, se aude printre participanţii care se miră trecând prin faţa „simezelor” cu instrumente numărătoare de timp. În total, familia-proprietară are în jur de 800 de deşteptătoare. „Doar atât? Nu mai sunt şi alte expoziţii?”, e dezamăgit un alt vizitator, la finalul şirului de afişe care până atunci indicaseră următoarea încăpere de vizitat.

“Cred că mi-ar plăcea să fiu Conte”, e concluzia certă a unuia dintre vizitatorii de muzee de noapte.

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.