Ce au decis “judecătorii” de afară că merită premiat în arhitectura de...

Ce au decis “judecătorii” de afară că merită premiat în arhitectura de Transilvania. Bienala, mesajele și trofeele de 2015

112 panouri înscrise, la 9 secțiuni propuse. Așa a arătat competiția pentru ediția de 2015 a Bienalei de Arhitectură Transilvania. O ediție cu o participare peste cea precedentă, în termeni de calitate, au constatat unii arhitecți, dar una care lasă mult loc de mai bine, au fost de părere membrii juriului internațional. Dintre impresiile mai puțin vesele de după: au fost foarte puține proiecte bune la Arhitectura Locuinței și foarte puține proiecte înscrise la Secțiunea Spațiu Public, care de altfel nu a avut un câștigător. Dintre impresiile mai vesele: au fost, pe panouri (și deci sunt și în orașe) câteva proiecte de calitate și, mai mult – arhitectura a ieșit din oraș, cu proiecte edificatoare pentru starea de azi a domeniului.

Sperăm că am reușit să scoatem arhitectura în oraș, spre beneficiari, spre ceilalți”, așa a început Daniela Maier, președinte BATRA, gala de final a Bienalei arhitecților din Transilvania 2015. Președintele filialei Transilvania a sintetizat intențiile celor câteva zile de evenimente cu arhitectură: „Ne-am dorit să rememorăm tot ce merită să fie păstrat, să rememorăm sincopele care trebuie măturate pentru a produce spații pentru arhitectură, să avem proiecte pentru un spațiu public adecvat”, a spus Szabolcs Guttmann, președintele OART, care i-a amintit și pe străinii veniți la Cluj pentru bienală și care au adus aici temele majore ale arhitecturii internaționale.

E mai mult decât o expoziție-concurs, sunt, în cadrul bienalei, mai multe manifestări care și-au propus să contribuie la sensibilizarea publicului la fenomenul arhitecturii. Ce s-a prezentat e edificator pentru starea arhitecturii în acest moment, iar cu această ocazie veți afla cum ne văd ceilalț. Nu sunt importante aceste premii, e importantă prezența într-o astfel de manifestare și sensibilizarea publicului la tema arhitecturii”, a completat președintele juriului, Constantin Gorcea, care este și președintele Ordinului Arhitecților Filiala Nord-Est.

 

Sursa galerie foto: BATRA

 

Cine au fost premianții

Primul premiu, probabil la una dintre cele mai reprezentantive secțiuni pentru starea de azi a orașelor, a fost acordat chiar de edilul de Cluj-Napoca, Emil Boc. Conceptul de „calitate a vieții” a fost introdus în strategia orașului, la îndemnul arhitecților, a susținut primarul. Asta ar însemna că există interes pentru: „pentru calitatea mediului urban, pentru viața de zi cu zi a cetățeanului, pentru tot ce înseamnă construcție în acest oraș”, a spus Boc. Declarația de pe scenă a primarului poate fi primită, desigur, cu un grad sănătos de scepticism, având în vedere imaginea pe care o oferă realitatea construită a orașului. Avem, printre altele: zeci de hectare “urbane” dezvoltate, în anii recenți, fără strategie, fără plan și chiar fără drumuri și utilități, un Cluj care nu a văzut de 10 ani un concurs al administrației pentru un spațiu public, pus în aplicare (există, desigur, promisiuni), în care încă nu există suficiente parcuri și în care doar mobilizarea societății civile a reușit să suspende (temporar) șantierul care se pregătea să radă spațiul verde de pe o bucată de mal de Someș, pentru a face loc traficului auto.

Dincolo de discursuri din administrație însă există și premii. Câstigător al categoriei Arhitectura locuinței este arhitectul Attila Kim, cu un proiect de locuințe cuplate în București.

Ludger Thol, președintele Clubului Oamenilor de Afaceri de Limbă Germană din Transilvania de Nord – DWNT a oferit premiul pentru Arhitectura Dotărilor comunitare și de producție. Acesta a ajuns la echipa Maier Studio, pentru Skat Kart, un proiect din Târgu Secuiesc. „Mulțumim beneficiarului și antreprenorilor pentru încerdere, a fost un proiect interesant”, au menționat, de pe scenă, reprezentanții echipei.

Arhitectura spațiului public a fost un domeniu fără niciun câștigător. A existat totuși o nominalizare: pentru spațiul exterior de la noua Sală Polivalentă a Clujului. Hakon Iversen și Trond Tysdad, din rândul oaspeților străini ai Bienalei, au fost cei care au transmis nominalizarea juriului, pentru lucrarea prezentată de biroul Dico și Țigănaș. La această categorie au fost doar trei participanți. Nu poți să dai premiul I, în aceste condiții, este nevoie de mai multe obiecte de evaluat. Dar există o nominalizare. Ar trebui să existe mai multă competiție, data viitoare”, a subliniat Tysdad.

Premiul pentru Arhitectura patrimoniului cultural a fost oferit de Paola Rizzi și Golda Janos pentru Spa Potaissa, realizat de echipa Filofi și Trandafir Arhitectura.„În această secțiune am avut multe proiecte bune, e important să subliniem că ne pasă de trecut, e importantă păstrarea identității culturale”, a menționat Paula Rizzi. „A fost un proiect complicat, care a durat destul de mulți ani și unde a fost mult de muncă. La fel ca pentru celelalte proiecte înscrise, probabil”, au spus reprezentanții birourlui câștigător.

Premiul pentru Arhitectura Spațiului Interior și Scenografie a fost oferit echipei Atelier Cetrei de către Ştefana Pop-Curşeu, director artistic al Teatrului Național Cluj-Napoca și Dan Ionutas, director general Ferro. Proiectul câștigător: o sală de dans popular, pentru școala populară de arte Tudor Jarda. „Proiectul a început de mult, continuă și va mai fi încă în lucru”, a precizat reprezentantul Cetrei. „Sper ca tinerii să vină cu și mai multă energie să salveze monumentele ce cad în ruină în România”, a spus Ştefana Pop-Curşeu.

Pentru Categoria Microarhitectura / Arhitectura temporară / Design de obiect a fost premiată echipa Atelier MASS pentru proiectul Butucuib, casă de păsări. „A fost un proiecțel complet ieșit din sfera a ceea ce facem noi la birou. Nouă ne-a plăcut inițiativa din spatele proiectului, a fost o strângere de fonduri pentru a face un curs în afara școlii, pe ideea de a aduce arhitectura în școală”, a explicat arhitectul Marius Moga povestea din spatele “unei case atât de mici”.

Premiul pentru Studii și Proiecte Finalizate și Nerealizate a fost acordat de Mircea Cristescu, președinte “U” Mobitelco Cluj. Acesta a ajuns la echipa Asociației Studenților Arhitecți, coordonată de Andrei Nejur, pentru pavilionul Zilelor Arhitecturii. Este vorba de proiectului unui pavilion parametric care ar urma să acopere o scenă plutitoare, care există deja pe lacul din Gheorgheni. „A fost o echipă multidisciplinară cea care a lucrat la acest proiect”, a ținut să precizeze Ioana Mladin, reprezentanta echipei.

Premiul pentru categoria Proiecte culturale / Inițiative / Experimente a fost oferit de Stefan Dubach, Consul al Ambasadei Elveției la București și Francois Meyer, membru al juriului, arhitectului Mircea Flaviu pentru proiectul Day15 (care se desfășoară în 2015 sub egida titlului de Capitală a Tineretului și care reactivează diverse spații „uitatedin oraș). La această categorie am avut o participare mare, am avut multe proiecte. Asta arată că există o energie mare pentru aceste scene publice și pentru spații publice”, a subliniat Meyer.

Premiul pentru Arhitectură în mediul rural a fost oferit de către Pascal Praz, președintele asociației “Operation Villages Roumains (OVR)” din Elveția, pentru Casa K (din Covasna), proiect al echipei Atelier MASS. „Nu distrugeți sufletul satelor din România!”, a îndemnat Praz de pe scena Teatrului Național. Constantin Gorcea, presedintele juriului Bienalei de Arhitectura Transilvania 2015 a oferit o nominalizare specială arhitectului Adrian Pop pentru proiectul CERC Boldești-Scăieni (centru educațional și vocațional). „A fost un proiect deschis, în care am încercat să implicăm comunitatea, în care am vrut să îi implic pe studenții de la facultate, care au venit în practică, în care s-au implicat colegii de birou”, a precizat Pop.

Imagini cu proiectele nominalizate și câștigătoare:

Sursa foto: BATRA

 

Premii în afara categoriilor de concurs:

Doru Stoica a oferit premiul pentru beneficiarul ideal arhitectului Adrian Pop. “Departamentul de sustenabilitate a OMV Petrom (care a susținut proiectul) cred că înțelege altfel ideea de sustenabilitate: e vorba de un proiect care trebuie să genereze resurse pentru a putea continua, ei au încercat să contribuie cu ceva într-o localitate care să se dezvolte. Se investește pentru a crea platforma, apoi comunitatea trebuie să o susțină”, a explicat Pop.

Au fost acordate 2 premii pentru “Poemele locuirii”: premiul publicului – pentru Victor Constantin Marutoiu și premiul juriului – pentru Horia Bădescu, autorul deja celebrului poem care include „toamna nebun de frumoasă de la Cluj”. Aceasta e o meserie plină de noblețe. Trebuie să schimbați mentalități, dar nu vă lăsați! Veți fi comentați, dar și celebrați”, și-a îndemnat colegii de breaslă Ligia Subțirică, cea care ocupă funcția de arhitect-șef a orașului. Cu o corectură, venită din publicul de arhitecți: „E o profesie, nu o meserie!

Premiul pentru cel mai bun articol cu / despre arhitectură / arhitecți a ajuns la Actualdeclujro. Iar articolul premiat poate fi citit aici:

Dialog cu arhitectul-aviator care a venit să le povestească proiectanţilor clujeni despre criterii şi proiecte. Plus un carnet de schiţe

Vezi și:

Actual de Cluj, premiu pentru cel mai bun articol la Bienala de Arhitectură Transilvania

Cine au fost “judecătorii”

Președintele juriului: Constantin Gorcea (România), Președintele Ordinului Arhitecților Filiala Nord-Est

Rachel Armstrong (Marea Britanie), profesor de arhitectură experimentală la Newcastle University School of Architecture

Lorenzo Cotti (Elveţia), arhitect, urbanist, specialist în urban gaming simulation

Håkon Iversen (Norvegia), director și partener la David Lock Associates Nordic

Golda János (Ungaria), profesor la Departamentul de Arhitectură al Universității din Győr.

Mirjana Lozanovska (Australia), director al School of Architecture and Built Environment, Faculty of Science, Engineering and Built Environment, la Deakin University

François Meyer (Elveția), fondator Meyer François Architecte, locul 1, secțiunea locuire, la Best Architects 15

Paola Rizzi (Italia), profesor de arhitectură, analiză și proiectare urbană, intervenții de urgentă în spațiul urban și arhitectură sustenabilă la Facoltà di Architettura di Alghero

Comments

comments

2 COMENTARII

Scrie un comentariu