Top News

by -
0 103

Un grup de tineri de la o firmă de software din Cluj face bază de date cu donatorii de sânge în speranța de a îmboldi și alții să facă același lucru – iar până astăzi, când au lansat proiectul, au deja 800 de donatori înscriși.

Roxana Sălăgean are 28 de ani, e programator și inițiatorul acestui proiect ce numără până acum încă patru colegi de la firma unde lucrează, plus trei colaboratori. Cei cinci au investit până acum 200 de ore de programare în timpul liber, “singurul cost a fost cafeaua din weekend”, pentru a lansa platforma donez450.ro – unde 450 reprezintă cantitatea în mililitri ce poate fi donată într-o sesiune. Cu această cantitate pot fi salvate trei vieți, precizează ea: sângele e descompus în trei componente ce pot fi folosite separat.

Platforma are două componente: una în care potențialii donatori se înregistrează și primesc notificări despre necesarul de sânge, și respectiv o a doua dedicată centrelor de transfuzii, care pot vedea statistici pe grupele sanguine ale celor înscriși în aplicație și vor putea trimite apeluri la donare sau mesaje informative. “Notificările se trimit axate pe grupele de sânge de care este nevoie, astfel încât un utilizator va primi notificarea doar dacă aceasta s e adresează grupei sanguine pe care și-a setat-o”, explică ea.

Să mai precizăm că România e pe penultimul loc în Europa la numărul de donatori de sânge: Doar 1,7% din populație face acest lucru. Explicația e simplă: românii sunt siguri că dacă ei n-o vor face, vor dona alții, chiar dacă acest lucru nu se întâmplă. “În vară am venit să vedem profilul donatorilor și am văzut că cine a venit a fost adus de un prieten; puterea exemplului e mare. Altfel, te bazezi tot timpul că face altcineva”, explică Sălăgean.

Să precizăm că în țară există deja un registru național al donatorilor, ce în principiu face același lucru, doar că acesta operează cu date cu caracter personal, în vreme ce pentru înscrierea pe platforma de la Cluj e suficientă o adresă validă de e-mail.

Partidul Monicăi Macovei – M10 – se relansează, însă fără Macovei la cârmă. Președintele interimar al M10, Adela Mîrza, a explicat pentru Actual de Cluj că Macovei nu mai dorește să-și asume rolul de lider, dar că va păstra totuși un titlu onorific în cadrul partidului. Ce s-a întâmpat, de fapt, cu liderul politic Monica Macovei, după campania alegerilor prezidențiale (2014) – când se lupta în spațiul public pentru a curăța România de corupți, bucurându-se de un mare val de simpatie în rândul electoratului? De altfel, fondarea M10 a avut ca bază tocmai notorietatea pozitivă câștigată în timp de justițiara Macovei. E drept că partidul n-a excelat în plan politic, dar parcă tot nu se justifică dispariția ei din peisajul politic românesc. La alegerile locale din iunie, anul trecut, M10 a scos un scor jalnic, iar surse din partid spun că un motiv ar fi fost tocmai faptul că Macovei nu s-a implicat în campanie, pe lângă faptul că o bună parte dintre liderii fondatori s-au retras și ei din partid. La alegerile legislative, M10 a renunțat să mai candideze, lăsând drumul liber noului partid înființat USR, care, de altfel, astăzi se află în Parlament.

În ciuda acestei stagnări, misiunea M10 nu s-a încheiat, susține noul președinte interimar, clujeanca Adela Mîrza. Ea a informat că a fost necesar ca M10 să-și clarifice o serie de principii, să-și refacă statutul, iar astăzi partidul e pregătit să pornească la un nou drum:  “Nu ne-am descurajat că am rămas mai puțini. Am rămas de mai bună calitate, cred eu.​ ​ Suntem majoritatea conservatori, cei rămași. Nu mai avem diferențe doctrinare semnificative acum. Vedem cam la fel lucrurile.​ Ca obiective ne-am propus refacerea/întărirea organizațiilor existente și crearea unora noi. Ne-am propus să ne creștem în continuare popularitatea, să ne rebranduim, dacă e necesar, să candidăm de acum încolo la toate alegerile care vor urma și într-un final să fim un grup parlamentar care va conta în viitor și care va implementa cu adevărat măsuri de dreapta în politica românească (votul electronic, ghiseul unic – debirocratizarea instituțiilor, impozit pe profit zero, stat minimal, descentralizare, privatizarea sistemelor de sanatate, educație, etc)

Ce spune Mîrza despre Macovei

Redactor: Care mai este rolul Monicăi Macovei în partid, având în vedere că denumirea M10 o indica pe ea ca lider?

A. Mârza: Rolul Monicăi Macovei rămâne la fel de important ca și până acum, doar că dânsa nu mai este la fel de activă. Ea are misiunea ei la Bruxelles și face o treaba excelentă acolo. Rămâne în continuare membru fondator și este membru de onoare al partidului.​ ​Ne ajută de câte ori poate și ne ofera sfaturi. Ne susține și ne sprijină cum a facut-o și până acum. Și îi mulțumim pentru asta!​ Partidul nu înseamnă numai un nume, înseamnă oamenii din el. Monica Macovei a fondat acest partid nu pentru dânsa, ci pentru tineri. Numele M10 este legat de numele dânsei, nume care ne onoreaza. Orice patid care pleacă la drum având capital de imagine numele unui policitican integru, are o misiune grea, misiune de care noi cei din M10 ne vom strădui să ne achitam onorabil.

Redactor: Cum o să reușiți să convingenți electoratul cu privire la o anume identitate a partidului, având în vedere că cei care au votat M10, au votat, de principiu, Macovei?

A. Mîrza: Vom convinge prin faptul că, deși am plecat de la imaginea unui politician integru, Monica Macovei, ne-am asumat o identitate, o doctrină conservatoare, am declarat-o public și ne vom bate pentru toate acele principii, valori care definesc conservatorismul: libertatea individuală, valori creștine, proprietatea privată, statul minimal etc. Lumea va descoperi treptat că suntem altfel, că facem o altfel de politică și că mertiăm să ne susțină.​

Redactor: Cine ar trebui să fie principalii susținători ai M10, pe cine vă bazați?

A. Mîrza: Principalii noștri susținători sunt, nu vă vine să credeti, tinerii. Cei care se implicau cel mai puțin în politică până acum, dar care treptat încep să o facă, spre bucuria mea. Majoritatea membrilor M10 sunt tineri.​ ​E așa un suflu tânăr și o energie bună în partid, cel puțin la Cluj. ​Avem în schimb și seniori, oameni cu experiență cu cariere excepționale, oameni realizați prin forțe proprii, ceea ce britanicii numesc: „self made men”. Al lor este viitorul politic: al celor tineri și al celor care au realizat ceva în viață inainte să intre în politică. Al celor care nu intră în politică să se căpătuiască, ci din pasiune sau pentru că doresc să dăruiască ceva din experiența lor, comunității. Strategia noastră se bazeaza pe tineri, pe educația lor dar se adresează și antreprenorilor, mediului de afaceri, coloana vertebrală a unei economii sănatoase. M10 nu va fi niciodată partidul asistaților sociali, ci a oamenilor harnici, educați, întreprinzători. M10 dorește să facă reformă în educație, sănătate, administrație. Reformă serioasaă, nu doar promisiuni deșarte!

Clujeanca Adela Mîrza  (foto jos) a fost aleasă președinte interimar la nivelul M10 și anunță că în toamnă vor avea loc alegeri interne. Nu exclude posibilitatea de a candida pentru a prleua oficial președinția partidului. “Deocamdată să ne fie aprobat noul statut și apoi mai vedem. Dacă va trebui, voi candida. Am preluat funcția de președinte interimar într-un moment delicat pentru M10. Mi-a fost greu, însă nu mă dau bătută ușor! Am lângă mine o echipă de învingători. Cu ei m-aș duce oriunde! Nu mă dau înapoi de la nicio competiție. Să faci politică adevărata asta înseamnă: să te bați zi de zi pentru idealurile tale, să le vezi împlinite”.

 

by -
0 459

Ați auzit de filmele “Cartier” și “Înapoi în cartier”? Nu sunt chiar noi – primul e din 2001, sunt filmate în Mănăștur de mănăștureni iar partea a treia se lansează vineri, în nou-deschisul cinematograf Dacia.

E vorba de “Hensi 3D”, un film tridimensional așa cum îi zice numele, a treia parte dintr-o serie al cărei regizor e mănăștureanul Gelu Radu, acum emigrat în Germania (foto în mijloc, cadru din film).

Să spunem că, deși lansarea e programată vineri, filmul a fost încărcat deja pe YouTube de aproape doi ani, iar pelicula are nu mai puțin de patru variante – trei la alegerea spectatorului și o a patra care e versiunea regizorală. “Dacă vor exista curioşi care vor viziona ”Ana 3”, vor avea o supriză. În timpul filmului vor trebui să răspundă la o întrebare, o dilemă existenţială a actriţei principale. În funcţie de răspunsul lor, filmul va decurge în alt mod. Cinematografic vorbind, vom avea un final alternativ”,  explică Gelu Radu pentru actualdecluj.ro. “Faptul că pe YouTube spectatorii pot să îşi aleagă actriţa preferată, precum şi varianta cu final alternativ, fac ca filmul să fie interactiv. Nouă ne-ar fi plăcut să face o interactivitate totală, ca un fel de joc pe calculator cu actori reali, însă bugetul nu ne-a permis”.

Despre ce e vorba în film? “O actriță amatoare din Londra își dă demisia dintr-un pub unde avea un show mediocru pentru că vrea să facă un film. Pe măsură ce își imaginează cum ar filma, se pune în pielea personajelor și realizează cât e de greu să duci la bun sfârșit un proiect cinematografic”.

Proiectul – care, spre deosebire de primele două producții nu e în totalitate filmat cu amatori – e vechi: primele cadre au fost filmate în 2010. “Filmările au durat destul de mult, pentru că scenariul ne-a plimbat prin foarte multe ţări din Europa, ba chiar şi din Africa. În plus, faptul că există trei actriţe diferite care o joacă pe ”Ana” a presupus şi o cantitate mult mai mare de filmări brute, precum şi alte mii de ore de montaj suplimentar”, adaugă Gelu Radu.

Image may contain: 3 people, text

Întrebat de buget, acesta spune că nu a avut unul propriu-zis și nici n-a calculat “cât am cheltuit din buzunare”, pentru că proiectul a durat mulți ani. “Apreciez însă că actorii şi cei din echipa de producţie au acceptat să participe ca voluntari la acest proiect”, spune el, și adaugă: “spre deosebire de primele două filme ale mele – Cartier şi Înapoi în cartier – acum am avut un sprijin consistent din partea actorilor profesionişti. Recunosc că dacă ei nu ar fi acceptat să ne sprijine, calitatea lui ”Hensi 3D: the making of” ar fi fost mult, mult mai scăzută”.

Regizorul insistă să-i adreseze o mulțumire specială lui Sorin Misirianțu, “un adevărat profesionist, care ne-a ajutat enorm atât prin cooptarea unor colegi de-a lui de la Teatrul Naţional, dar şi prin ideile care ni le-a împărtăşit în timpul filmărilor”.

Să mai spunem că accesul la film e restricționat – e cotat +18 ani, “din cauza limbajului colorat, de cartier”, explică Radu. Filmul are și câteva scene de sex.

L-am întrebat care ar fi unul dintre cele mai interesante locuri în care a fost filmată producția din Mănăștur: “printre cele mai interesante locuri în care am filmat au fost British Museum şi Stonehenge. Nu doar că ne-au permis să filmăm, dar au şi permis accesul gratuit al actorilor şi al echipei de filmare. Erau mulţumiţi că obiectivele lor turistice vor fi mediatizate. Asta e mentalitate europeană. În schimb, darcă am fi filmat la Sarmisegetusa am fi avut dosar penal, pentru că e interzis. De ce? Habar n-am. Astea sunt legile în România. Așa că acțiunea de la Sarmisegetusa am tras-o la Sfântul Ion (lângă Mănăștur-n.red.)”.

by -
0 108
Skillview & echipa Risky Business. Sursa foto: Risky Business

O soluție de interviuri online este cea mai recentă afacere care primește infuzie de capital din partea unui recent înființat fond de accelerare clujean. Mai precis, Risky Business alături de antreprenorii Sergiu Biriş, fondatorul Trilulilu & Zonga, şi Cristian Anghel, investeşte 20.000 de euro în soluţia de interviuri online SkillView, anunță reprezentanții fondului.

Platforma SkillView oferă posibilitatea companiilor de IT să intervieveze angajaţi la distanţă, punându-le la dispoziţie atât soluţia de interviu, cât şi managementul acestuia .Produsul timişorenilor Răzvan Avram şi Alexandru Aciu a câștigat în octombrie anul trecut Imprezzio Idea Challange la Cluj, concurs anual pentru startup-urile din regiune.

“SkillView va permite foarte curând ca specialişti externi să intervieveze candidaţi pentru orice post, în orice companie, devenind astfel un marketplace pentru interviurile de angajare”, a precizat Răzvan Avram, fondator Skillview. Conform informaţiilor Risky Business, finanţarea acordată le va permite celor doi fondatori ai SkillView să se mute din Timişoara în Cluj-Napoca – în urmatoarele 6 luni, cei doi timişoreni se vor dedica în totalitate proiectului lor la Cluj, în programul de accelerare Risky Business. “Valoarea pe care o oferă Risky Business nu se rezumă la banii investiţi, ci include multe ore petrecute alături de fondatori pentru a duce ideea la nivelul urmator. Dorim să avem startup-urile lângă noi pentru a le oferi suport în dezvoltarea de produs, lansare în piaţă, parteneriate, pregătirea următoarelor runde de investiţii”, spune Bogdan Colceriu, Founding Partner Risky Business.

Risky Business caută ca pentru fiecare investiţie să atragă coinvestitori din reţeaua sa, mai spun inițiatorii proiectului. “Produsul pe care îl dezvoltă echipa SkillView rezolvă un set de nevoi regăsit nu doar la companiile mari, dar şi la startup-urile care recrutează candidaţi la distanţă. SkillView are potenţialul de a schimba cu totul modul în care înţelegem să intervievăm astăzi candidaţii pentru joburi, reducând atât costurile, cât şi timpul alocat de către companii procesului de angajare”, explică Sergiu Biriş, coinvestitor în platformă.

Risky Business este un fond de accelerare privat, pornit la Cluj – Napoca în ianuarie 2017, ce reuneşte peste 30 de antreprenori şi investitori din Transilvania. Risky Business este primul program de accelerare din România care investeşte în startup-urile selectate – investeste în jur de 20.000 de euro per startup, cu coinvestiție de până la 100.000 de euro din partea investitorilor săi.

Vezi și

Fondul de accelerare născut la Cluj dă bani pentru afaceri. Care e primul business finanțat

și

Un accelerator de afaceri pune la bătaie 1 milion de euro pentru startup-uri din Tehnologie

 

by -
2 1969

Sunt aproape 30 de ani de când a căzut comunismul, dar una dintre fabricile Clujului rămâne și acum deținută de Stat – faimoasa fabrică de pantofi Clujana, care după ani de pierderi marchează acum profit, de 213.000 lei, pentru exercițiul financiar de anul trecut, de la pierderi de 3,2 milioane cu un an înainte.

Fabrica de pantofi deținută de stat a avut anul trecut o cifră de afaceri de aproape 10 milioane de lei, ușor mai mare decât cu un an înainte.

Am vorbit cu directorul Florin Gliga și l-am întrebat cum a reușit fabrica să treacă pe profit, de la ani în care bilanțul a fost unul negativ. Acesta spune că explicația e că fabrica a avut clienți serioși și capacitatea de producție a fost acoperită în ultimele două ierni când de regulă fabrica avea probleme cu asigurarea pentru pentru capacitatea integrală.

Faimoasa fabrică de pantofi ce angaja mii de persoane în vremurile sale de glorie are acum puțin peste 300 de angajați și face acum 90% din producție în regim lohn, adică oferă doar forța de muncă pentru alți clienți ce vor vinde apoi pantofii sub marcă proprie. Are și producție proprie, pe care o vinde în cele două magazine proprii.

2016

cifra de afaceri netă  9.930.379
profit 212.967

2015
cifra de afaceri netă 9.650.095
pierdere 3.255.121

2014
cifra de afaceri netă 9.534.796
pierdere 3.069.432

Citește și:

Ultima fabrică deținută de stat în Cluj merge din rău în mai rău, adună pierderi de 1,2 milioane de lei într-un semestru

Consiliul Județean a ținut cu dinții de proprietatea fabricii: singura dată când privatizarea acesteia a fost luată în calcul a fost în timpul când instituția era condusă de Marius Nicoară, între 2004 și 2008. În acest interval una dintre propunerile de cumpărare a venit din partea unui fond de investiții. Reprezentantul acestuia, Donald Lothrop, a explicat recent pentru actualdecluj.ro: “Primele mele 25 de călătorii în România au fost de caritate, apoi am decis să înființez un fond de investiții (private equity fund-n.red.) aici în Transilvania; și tot ce știam era că voi respecta legea. Un prieten mi-a sugerat să cumpăr fabrica de pantofi Clujana și am spus OK. Apoi am realizat că atunci când faci afaceri cu Statul e imposibil să respecți legea, pentru că oamenii, în acest caz cei de la fabrica Clujana și cei de la Consiliul Județean (County Government-n.red.) care aveau contracte să repare instalațiile, clădirile, nu voiai ca cineva să cumpere fabrica aceea pentru că era una deținută de stat și așa făceau ei bani. Ei voiau ceva, noi nu voiam să dăm nimănui nimic, și în final am decis să folosim acest fond de investiții ca să cumpărăm teren viran, sute și sute de parcele de la țărani, și am evitat să facem afaceri cu Guvernul; în SUA nu vreau să am nimic de-a face cu Guvernul și nici aici nu vreau să am de-a face cu el”.
La vremea când New Vista Partners se anunța interesat de preluarea fabricii, în vara anului 2006, atât directorul Clujana Sabin Pop cât și președintele Consiliului Județean de atunci Marius Nicoară, se arătau încântați de idee, dar cel din urmă atrăgea atunci atenția că această tranzacție nu se va finaliza niciodată, și dădea și explicația, fără să nominalizeze: “avem colegi în Consiliul Județean care consideră că noi trebuie să dezvoltăm firma și Consiliul Județean trebuie să vândă pantofi”.
Atunci NVP a avansat și cifre: dacă va cumpăra fabrica, va crește cifra de afaceri a Clujana la cel puțin 100 milioane de dolari în 5 ani, în condițiile în care la acea vreme fabrica rula mai puțin de 100.000 de dolari pe an.

 

AUDIO Fost inspector fiscal ajunge director la Clujana. Când vede situația, se apucă cu mâinile de cap

 

Povești cu pești: CJ Cluj laudă Clujana, dar fabrica adună milioane de lei datorii anual

by -
0 164

Cluj Arena va găzdui, în 13 iunie 2017, jocul amical pe care reprezentativa României îl va disputa cu Chile, câștigătoarea Copa America.

Biletele pentru acest meci sunt disponibile online doar prin intermediul site-urilor oficiale bilete.frf.ro și bilete.ro. Acestea pot fi achiziționate atât prin plata cu cardul, cât și ramburs. Prețul unui bilet variază între 35 lei (peluză) și 100 lei (tribună).

Fiecare persoană poate cumpăra maximum 4 bilete, urmând ca acestea să fie nominale (numele, data și locul nașterii ale titularului vor fi inscripționate pe toate). În cazul modificării titularului, tichetele vor putea fi preschimbate (inscripționate cu noul nume) la casieria Sălii Polivalente din Cluj, în perioada 11-13 iunie.

Bilet printat acasă, fără taxe
Pe lângă opțiunea livrării (6 lei în București, 9 lei în țară), suporterii au și varianta print-at-home, prin care își pot imprima singuri biletele, fără costuri suplimentare. IMPORTANT! În cazul achiziționării mai multor e-ticket-uri, e necesară printarea biletelor din toate link-urile recepționate pe adresa de e-mail.

Reduceri pentru copii în Family Zone
Zona dedicată familiei se va regăsi și la meciul amical cu Chile. În sectoarele speciale de la tribuna a II-a au acces doar fanii însoțiți de cel puțin un copil, beneficiind de un discount: 5% – 2 bilete, 10% – 3 bilete, 15% – 4 bilete, 20% – 5 bilete. Reducerea se va aplica după plasarea comenzii. Accesul pe stadion al copiilor se face numai pe baza unui bilet valabil.

by -
0 3155

Cristian Coroian, fost jucător al CFR-ului și Universității Cluj  trece prin momente grele după accidentul cerebral suferit în 2015. Are nevoie de ajutor pentru a continua recuperarea, una care este extrem de costisitoare.

Un clujean, Ionuț Rus, s-a gândit să organizeze pe pagina lui de facebook o licitație cu 3 tricouri purtate la partida România – Danemarca, donate de Iasmin Latovlevici special pentru această acțiune. Licitația pentru fiecare tricou va începe de la 300 ron și se va încheia joi, 25 mai, la ora 19.00. Deja, Marius Petrina, fost director economic al Gloriei, a licitat 500 de lei pentru unul dintre ele, dar licitatia a ajuns la 850 de lei.

Licicația va continua. Răzvan Rotaru, fost jurnalist GSP și actual antrenor a inițiat la rândul său o licitație.

Toți banii strânși vor ajunge la fostul mare atacant al Gloriei, Universității Cluj și CFR-ului.

Chiar dacă nu puteți licita sau nu vă interesează tricourile, orice sumă poate fi donata direct în contul lui Cristi Coroian.
RO69BRDE130SV42289651300

foto: prosport.ro

by -
3 1031

Ordonanţa adoptată de actualul Guvern, conform căreia autorităţile locale pot aloca spre structurile sportive până la 5 la sută din bugetul pe un an, o poate ajuta foarte mult pe Universitatea Cluj.

Echipa e susținută de autoritățile locale, de primărie și cele șase Universități din Cluj, într-un proiect comunitar demarat în vara trecută, însă din liga secundă lucrurile s-ar complica semnificativ. Acolo e nevoie de un buget extrem de sănătos pentru a putea accede pe prima scenă în 2019, atunci când va fi sărbătorit centenarul clubului.

“E nevoie de un fani, e nevoie de abonamente, de contribuții pentru că în acest fel putem deveni o forță. E foarte clar că avem nevoie de un buget important după ce vom fi promovat în liga a doua. Vom juca acum în liga a treia, din sezonul următor și ne pregătim pașii pentru o nouă promovare imediată. Din liga a doua sper să ni se alăture sponsori puternici pentru că acolo vorbim despre altceva”, a atras atenția și Ioan Ovidiu Sabău, managerul general al clubului.

În august 2016, la începutul proiectului U Cluj, primăria susținea prin vocea primarului Emil Boc: “Avem acordul tuturor celor șase Universități din Cluj pentru a constitui această asociație și pentru a readuce Universitatea Cluj acolo unde îi este locul.  Am discutat cu toți rectorii și la unison, de la UBB (Universitatea Babeș-Bolyai), UMF (Universitatea de Medicină și Farmacie), USAMV (Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară) Universitatea Tehnică, Univeristatea de Artă și design la Muzică, toți au spus da unui proiect nou, de la zero, pentru a construi Universitatea Cluj cu sprijinul financiar al primăriei până spre liga a doua, sprijin esențial.”

De la liga a doua, planul este ca cei care se ocupă de destinele clubului să găsească sponsori care să asigure un buget de aproximativ 1,5 milioane de euro. În caz contrar, o promovare e puțin probabilă.

Însă Guvernul actual a adoptat modificarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000, prin Ordonanță de Urgență, cu scopul de a reglementa, în clar, finanțarea activităților sportive de către administrația publică locală. S-a aprobat ordonanța prin care autorităţile locale pot aloca spre structurile sportive până la 5 la sută din bugetul pe un an. Clujul are un buguet de 300 de milioane de euro, iar 5 procente înseamnă 15 milioane. Cu 15 milioane direcționați către sport, lucrurile se pot schimba semnificativ pentru sportul clujean și pentru U Cluj.

De bani pot beneficia doar “societățile non-profit, fără scop lucrativ”. Societățile comerciale pe acțiuni sau SRL-urile nu pot lua acești bani. În schimb pot beneficia cluburile municipale, precum și cele private organizate fie pe fundații, fie în orice formă nelucrativă.

Marius Dunca, ministrul Tineretului și Sportului, a declarat pentru agerpress.ro: “Reglementarea modului în care sunt finanțate activitățile sportive de către administrația publică locală era strict necesară, în contextul în care multe cluburi sportive, publice sau private, sunt în pragul falimentului. Suntem responsabili de viitorul sportului și trebuie să facem tot ce ne stă în putere pentru a veni în sprijinul fiecărei activități sportive. Sportul și performanța sportivă sunt responsabilitatea noastră, a tuturor factorilor implicați, a întregii societăți. Aceste modificări ale legii 69/2000 sunt doar începutul reformei pe care îmi doresc să o implementez în sport, urmează legea sponsorizării activităților sportive și chiar o nouă lege a sportului, care să fie adaptată nevoilor actuale. Voi colabora cu toți factorii implicați pentru a implementa măsuri viabile, menite să aducă plusvaloare și performanță”.

 

SPECIAL Supraviețuitorii. Povestea revoluției din fotbalul românesc

SPECIAL Povestea unui cântec celebru din peluza Universității Cluj. Cum a apărut “Ce m-aș face eu, ce te-ai face tu, dacă n-ar fi U?”

A fost condamnat la închisoarea cu suspendare, după ce a semnat cu DNA un acord de recunoaștere a vinovăției, în dosarul Carpatica. A rămas fără funcția de conducere în PMP și, evident, nu mai are nici mandatul de deputat, cu care se alesese încă din  vremea când era în PDL. Despre politicianul clujean Adrian Gurzău este vorba, omul care mulți ani a stat agățat de primarul Emil Boc, după care a migrat, alături de trupa lu Traian Băsescu, în PMP.

Gurzău a condus organizația PMP Cluj, iar din postura de deputat a primit de la Primăria Cluj Napoca, în regim de închiriere, un spațiu genoros, în plin centrul orașului pe B-dul Eroilor, nr. 2. Deși nu mai are nici un drept să ocupe acest spațiu – încă din decembrie, anul trecut – Gurzău a refuzat să-l elibereze, astfel că municipalitatea a fost nevoită să deschidă o acțiune în instanță pentru a-l evacua.  În foto, spațiul de pe Eroilor, închis de Gurzău. Primăria nu poate intra fără o sentință judecătorească.

Interesant este că Primăria Cluj Napoca a semnat din ianuarie, 2017, un nou contract de închiriere cu organizația PMP Cluj, condusă de senatorul sălăjean Cristian Lungu. Acesta a precizat că nu dorește să comenteze în nici un fel toată această situație și că așteaptă ca Primăria să finalizeze procedura legală, pentru a intra în posesia spațiului. Secretarul PMP Cluj, Aurora Boca, a relatat că indiferent cât de mult s-a insistat, fostul deputat nu a predat spațiul, astfel că în prezent organizația PMP nu are unde să își desfășoare activitatea. Surse din cadrul Primăriei au relatat că deputatul Gurzău nu a achitat timp de mai multe luni chiria (deși aceasta era modică). În prezent, acțiunea Prmăria așteată primul termen în instanță, pentru evacuarea lui Gurzău.

Reamintim că spațiul de pe Eroilor nr.2, de 55 de mp, a ajuns la Gurzău în 2014, după ce inițial propunerea primarului Emil Boc fusese respinsă în plenul Consiliului Local.  Gurzău a preluat spațiul în calitatea sa de deutat PDL. Ulterior, după ce a trecut în PMP, l-a transformat în sediu de partid. Consilierii locali PNL, care la vremea resepctivă se aflau în opoziție, i-au cerut lui Boc să anuleze contractul de închiriere, având în vedere că Gurzău l-a transformat în sediupentru PMP. Numai că acest nu s-a întâmpat atunci. S-a întâmplat doar acum, din ianuarie 2017, când PMP a semnat oficial contractul pentru preluarea acestui spațiu. Numai că deși contractul există, noua conducere a PMP nu poate să intre în acest spațiu, pentru că, așa a decis Gurzău.

Reamintim că fostul deputat Adrian Gurzău (foto jos), a fost condamnat la doi ani şi opt luni de închisoare cu suspendare, după ce a semnat un acord de recunoaştere a vinovăției cu DNA. În perioada 8 aprilie 2015 – 1 noiembrie 2015, inculpata Toncescu Angela, membru şi începând cu data de 2 iulie 2015, preşedinte al Consiliului de Administraţie al SC Carpatica Asig SA, i-a promis inculpatului Gurzău Adrian, deputat în Parlamentul României şi administrator în fapt al unei firme, care a şi acceptat promisiunea, întocmirea unui contract de prestări servicii între firma respectivă, în calitate de prestator şi SC Carpatica Asig SA, în calitate de beneficiar”, a anunţat DNA într-un comunicat de presă la momentul începerii urmăririi penale. Potrivit sursei citate, contractul a fost încheiat la data de 2 noiembrie 2015, iar obiectul acestuia îl constituia “furnizarea, de către firma controlată de deputat, a unor servicii specializate de ”relaţii clienţi, info-line, contact center vânzare şi marketing”, pe o durată minimă de 5 ani”, valoarea totală fiind de 270.000 de euro.

by -
0 216

Clujul e în topuri rezidențiale – și la prețurile apartamentelor, dar și la numărul de locuințe noi livrate. Locuitorii Clujului s-au plâns adesea de calitatea construcțiilor, lipsa infrastructurii, haos în Urbanism sau prețuri exagerate, dar, în ceea ce privește numărul de proiecte, orașul de pe Someș e în top. Mai precis, în Capitală există în prezent 500 de ansambluri rezidențiale, iar Clujul este, după București, orașul cu  cea mai mare ofertă din România – respectiv un total de 192 de proiecte, din care 91% de apartamente. Un raport de piață realizat în perioada martie-aprilie de portalul Imobiliare.ro relevă existența a circa 1.400 de ansambluri rezidențiale noi, cu minim 30 de apartamente, localizate în șapte mari orașe ale țării (și în împrejurimi).

Acestea se află în diferite faze de dezvoltare: unele au obținut recent autorizația de construcție sau se află în proces de inițiere a PUZ-ului, în vreme ce altele au fost deja vândute. Cele mai multe proiecte se găsesc în zona Capitalei, iar în următorul oraș din clasament numărul acestora se situează la mai puțin de jumătate. “Numărul de ansambluri existente într-un oraș nu reprezintă un indicator direct al volumului ofertei de locuințe noi – un cuvânt important de spus în acest sens îl are și amploarea respectivelor complexuri rezidențiale”, precizează reprezentanții Imobiliare.ro. Potrivit studiului, interesul pentru segmentul rezidențial nou s-a triplat din 2012 încoace, astfel că, în momentul de față, 60% dintre potențialii cumpărători ar opta pentru o locuință nouă, în detrimentul uneia vechi. “Corelat cu faptul că multe dintre ansamblurile cuprinse în acest studiu sunt încă nefinalizate, unele dintre ele așteptând chiar demararea lucrărilor de construcție, aceasta înseamnă că, în momentul de față, cererea tinde să depășească oferta concretă din piață – ceea ce explică, de altfel, și entuziasmul dezvoltatorilor de a demara noi proiecte în marile orașe”, explică autorii studiului.

Pentru centrele regionale analizate, specialiștii imobiliari notează două tendințe ce reușesc să coexiste: pe de o parte, în zonele periferice ale marilor orașe, atractive datorită disponibilității terenurilor pentru construcții, au fost (și continuă să fie) dezvoltate o serie de ansambluri rezidențiale, mai mari sau mai mici, de regulă de apartamente; pe de altă parte, odată cu revenirea pieței după perioada de recesiune, o serie de investitori se orientează spre zone mai bine cotate, din interiorul orașelor, cu acces la mijloacele de transport în comun și facilitățile urbane.

Clujul, “campion” la proiecte

După București, Cluj-Napoca reunește cea mai mare ofertă de ansambluri rezidențiale din România, respectiv un total de 192 de proiecte, din care 91% de apartamente. Dintre acestea, 60 sunt disponibile în piață, 81 au fost deja vândute, iar restul au autorizația de construcție sau sunt în proces de realizare a PUZ-ului. “Aflat în momentul de față într-o strânsă concurență cu Bucureștiul în ceea ce privește prețurile locuințelor, Clujul a cunoscut, încă din perioada de boom, o dezvoltare rezidențială intensă a localităților limitrofe. Așa se face că cel mai mare proiect rezidențial din această zonă (ansamblul rezidențial Calea Baciului), format din 11 blocuri cu 1.800 de apartamente, se află în comuna Baciu. În Florești, ce s-a transformat într-o adevărată localitate-satelit a orașului de pe Someș, cele mai mari proiecte, respectiv Multiserv 1 și Multiserv 2 (ambele dezvoltate de Wohnung Invest), ajung la câte 600 de unități locative”, notează studiul.

A doua piață rezidențială a României, după dimensiuni, este reprezentată de Cluj-Napoca și împrejurimi, în special Florești. Consultanții subliniază că în a doua jumătate din 2016 Clujul a devenit și cea mai scumpă piață rezidențială din țară (depășind, în mod atipic, chiar capitala), cu preț mediu de vânzare a apartamentelor ce a trecut de pragul de 1200 euro/mp. Datele Coldwell Banker Romania publicate luna trecută arată că aproximativ 4.200 de locuințe ar urma să fie livrate la nivel regional în 2017, cea mai mare parte (80%) a unităților aflate în dezvoltare în Cluj – Napoca adresându-se segmentului middle market, în timp ce cele aflate în dezvoltare în Florești țintesc în special cumpărătorii mass market. Mai precis, în Cluj-Napoca se află în construcție în acest moment 2.000 de unități locative, plus alte 1.200 în Florești, la care se mai adaugă aproximativ o mie ce trebuiau finalizate anul trecut, conform datelor Coldwell Banker.

Potrivit Imobiliare.ro, în Capitală există în prezent 500 de ansambluri rezidențiale, din care 88% apartamente; dintre acestea, 124 sunt deja vândute, iar 99 au obținut autorizația de construcție sau sunt în faza de inițiere a PUZ-ului. Restul sunt disponibile spre vânzare, fie că este vorba de proiecte deja existente (ajunse la faze ulterioare de dezvoltare) sau de unele nou-lansate. Cele mai mari complexuri rezidențiale din zona Capitalei sunt amplasate la marginea orașului, unde dezvoltatorii au putut găsi terenuri pretabile pentru dezvoltări de amploare.

Cifrele rezidențiale din marile orașe ale țării

Potrivit datelor Imobiliare.ro, piața timișoreană reunește în prezent un total de 182 de ansambluri rezidențiale, din care 88% de apartamente. 69 din total sunt disponibile spre vânzare, 56 au fost deja contractate, iar 57 așteaptă demararea lucrărilor. Și în orașul de pe Bega se observă aceeași tendință de „migrație” a dezvoltatorilor spre localitățile adiacente orașului – acestea atrag însă, în general, proiecte de mici dimensiuni (sub 100 de unități), fie de apartamente, fie de case. În Constanța există în prezent 187 de proiecte de locuințe; dintre acestea, 66 au fost deja contractate, 50 se află în faze preliminare demarării lucrărilor, în vreme ce 71 sunt disponibile spre vânzare. În capitala Moldovei și împrejurimi există în momentul de față un număr de 145 de ansambluri de locuințe, dintre care 81% de apartamente. Cele mai multe dintre acestea, respectiv 90 de proiecte, sunt disponibile spre vânzare, în vreme ce 20 au fost deja contractate, iar restul de 35 se află în etape preliminare demarării construcției. În Brașov există un total de 145 de ansambluri rezidențiale (dintre care 70% de apartamente): 75 disponibile spre vânzare, 60 a căror construcție urmează să înceapă și 10 care au fost deja contractate. În Sibiu există un total de 59 de proiecte rezidențiale, din care 82% de apartamente, potrivit datelor centralizate de Imobiliare.ro; dintre acestea, 38 sunt disponibile în piață, trei au obținut recent autorizația de construcție, iar 18 se află în proces de inițiere a PUZ-ului.  Deși nu ajunge la dinamica celorlalte mari orașe ale țării, Sibiul este o piață rezidențială în ascensiune, ce atrage tot mai mulți dezvoltatori.